În plină agitaţie financiară, Comisia Europeană are "un plan pentru a îmblânzi pieţele", titrează La Tribune. Pe 20 octombrie, Comisarul pentru Piaţa Internă, Michel Barnier, trebuie să prezinte un "impresionant pachet legislativ care poate fi considerat drept echivalentul european al legii Dodd-Franck americane". Un arsenal care prevede, printre altele, incriminarea abuzurilor pieţelor şi contracararea speculaţiei cu materiile prime. "La şase ani după ce şi-a liberalizat pieţele financiare, Europa îşi întoarce haina", constată cotidianul economic. Scopul este de a răspunde criticilor formulate împotriva dereglementării excesive a pieţelor care a urmat Directivei privind pieţele instrumentelor financiare, intrată în vigoare în 2007. Aceasta a permis îndeosebi ca tranzacţiile să fie scoase parţial din cadrul Burselor reglementate pentru a fi deplasate spre platformele electronice gestionate chiar de către bănci, ieşind astfel de sub incidenţa reglementării europene.
Comisia propune să creeze o nouă categorie de spaţii de negociere: aceste "organized trading facilities" (OTF) ar trebui să respecte regulile de transparenţă. "Dar acestea vor fi tot infrastructuri private, iar băncile vor avea în continuare o putere decizională asupra felului în care sunt efectuate tranzacţiile", precizează La Tribune. Aceste propuneri sunt prezentate la două zile după interzicerea vânzărilor de credit default swap (CDS) suverane fără acoperire de către Parlamentul European. "Marea Britanie, aliatul tradiţional al marilor bănci şi-a pierdut din influenţă", constată ziarul. Mai rămâne ca această nouă directivă să fie adoptată: "Se întrevede o lungă negociere", anunţă La Tribune.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.