Ultimii locuitori ai satului Doel, în Belgia, mai au timp până miercuri 30 septembrie pentru a-şi părăsi domiciliul. După aceea riscă să o facă oricum dar cu ajutorul buldozerelor.
Aşezat în inima mlaştinilor secate artificial pe malul vestic al râului Escaut, Doel a dispărut progresiv sub presiunea expansionistă a portului din Anvers, unul dintre cele mai mari din Europa. În anii 1970 satul număra 1 300 de locuitori, nu mai sunt decât 30 astăzi. "Doel a devenit un sat-fantomă. Străzile sunt goale, casele părăsite, inscripţionate. Toate magazinile şi-au închis uşile", scrie Le Soir. Cei câţiva locuitori decişi să rămână în casele lor au creat un colectiv de acţiune numit "Doel 2020", care militează pentru menţinerea satului. În ciuda petiţiilor şi a plângerilor în justiţie, societatea LSO, noul proprietar al locurilor, şi-a menţinut ordonanţa de părăsire a caselor de către locuitori.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.