“Stânga îl alege pe Hollande pentru 2012”, anunţă Le Figaro. Pe 16 octombrie, François Hollande a fost desemnat candidat pentru alegerile prezidenţiale de anul viitor, după cel de-al doilea tur al alegerilor primare ale Partidului Socialist. El a cîştigat de la distanţă în faţa primului secretar al PS şi primar al Lille, Martine Aubry şi devine principalul adversar al preşedintelui care îşi termină mandatul, şi probabilul candidat al dreptei, Nicolas Sarkozy, aflat la cel mai scăzut nivel în sondaje.
Pentru cotidianul de dreapta, “încep necazurile pentru François Hollande”, care va trebui să-i reunească “pe reprezentanţii tuturor curentelor de stânga care s-au exprimat în cursul alegerilor primare. ‘Stânga dură’ a lui Martine Aubry, stânga ‘antiglobalizare’ a lui Arnaud Montebourg, stânga categorică a lui Jean-Luc Mélenchon, fără a uita stânga antinucleară a Evei Joly, şi în sfârşit, ‘stânga fără vlagă’, adică a sa”.
Dar pentru Libération, alegerea socialiştilor “nu este o veste foarte bună” pentru dreapta, pentru că, “dând imaginea unei stângi ‘responsabile’, François Hollande ar trebui să poată seduce mai uşor decât Martine Aubry electoratul de centru”, explică ziarul de stânga.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.