"Alegerile vor avea loc în 10 martie. Acceptăm planul de salvare". Pravda rezumă astfel foiletonul politic care este în derulare la Bratislava. După respingerea, în 11 octombrie, a întăririi Fondului European de Stabilitate Financiară (FESF) de către Parlament, şi căderea guvernului Ivetei Radičová, Robert Fico, liderul opoziţiei, al cărui partid, SMER (social-democrat populist) s-a abţinut în timpul votului, "a împins coaliţia la alegeri anticipate în schimbul sprijinului său la planul de salvare", explică acest cotidian. Acesta din urmă constată că cei trei conducători ai partidelor din coaliţie s-au pus de acord cu SMER cu o "rapiditate incredibilă" şi "au început deja campania electorală".
Slovacia este singura dintre cele 17 ţări membre ale zonei euro care nu aprobase încă extinderea FESF, iar Parlamentul său ar trebui să voteze încă o dată până la sfârşitul săptămânii. Această ratificare accelerată este dorită mai ales de responsabilii politici ai zonei euro, care doresc să fie în măsură să prezinte în timpul Consiliului european din 23 octombrie un plan destinat recapitalizării băncilor europene, ca şi un ajutor financiar pentru ţările cu nivel ridicat de risc, ca Italia sau Spania.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.