În faţa crizei euro una dintre băncile austriece a decis să reacţioneze: "Erste Bank se pregăteşte pentru criza euro", titrează astfel Die Presse, care explică faptul că, având de-a face cu o ştergere a datoriei greceşti de până la 50 %, directorul băncii se aşteaptă la un final apropiat al crizei. În consecinţă, banca, foarte expusă în Europa de Est, şi-a devalorizat participările din Ungaria şi România. Marginal, 800 de milioane de euro de beneficii devin 800 de milioane de euro de pierderi. Acţiunea sa a pierdut 9 % în 10 octombrie, iar banca a anunţat că rambursarea ajutoarelor de stat furnizate în 2008, după falimentul băncii Lehman Brothers, va mai aştepta cel puţin un an.Cotidianul vienez subliniază că problema nu vine din partea Greciei, ci din partea proastei situaţii a creditului din Europa de Est, "unde dorm credite în valoare egală cu cea a PIB austriac". În partea cehă, "bursa din Praga a fost din nou lovită de criză", titrează Hospodářské noviny. Cotidianul economic praghez povesteşte cum căderea Erste Bank, cel mai mare grup financiar din Europa centrală şi orientală, a aruncat mai multe acţiuni cehe pe roşu, în ciuda bunelor rezultate anunţate la începutul anului.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.