"Parlamentul aprobă fondul de salvare al UE şi împrumuturile acordate Greciei", titrează Times of Malta, a doua zi după votul prin care deputaţii maltezi au votat în unanimitate întărirea Fondului European de Stabilitate Financiară (FESF). Adoptată în 21 iulie de conducătorii zonei euro, întărirea FESF, destinată în special pentru a ajuta Grecia, trebuie să fie ratificată de cei 17 membri ai zonei euro pentru a putea intra în vigoare. Contribuţia Maltei trece astfel de la 398 de milioane la 704 milioane de euro, potrivit acestui acord. În acest 11 octombrie, Slovacia va fi deci ultima ţară care trebuie să se pronunţe. Rezultatul nu este sigur, astfel încât "primul ministru a ameninţat cu demisia" dacă Parlamentul nu va vota întărirea FESF. Partidele din coaliţia Ivetei Radičová neajungând la niciun compromis în ajunul votului, aceasta din urmă "a pus demisia ei pe cântar", notează SME, cotidianul din Bratislava. Participarea slovacă ar trebui să treacă de la 4.4 la 7.7 miliarde de euro.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.