"Poker cu banii contribuabilului", titrează De Morgen. Cotidianul flamand anunţă că guvernele francez, belgian şi luxemburghez au găsit un acord, în 9 octombrie, asupra dezmembrării băncii Dexia. Statul belgian ar trebui să preia controlul a 100 % din Dexia Bancă Belgiană(DBB), entitate belgiană a Dexia, specializată în banca de detaliu, pentru o valoare de 4 miliarde de euro. "Un preţ judecat rezonabil", scrie L'Echo, care citează ministrul Finanţelor, Didier Reynders: "Belgia vroia 3 miliarde, Franţa 8...".
Dar dacă această valorizare se situează în partea de jos a estimărilor, statul federal se va propune "garant pentru 50-60 de miliarde de euro pentru potenţialele pierderi ale investiţiilor toxice ale Dexia", plasate în structura de anulare. Belgia va garanta această "bancă toxică" până la 60.5 %, în timp ce Franţa va garanta 36.5 % iar Luxemburg, 3 %. "Economiştii avertizează asupra unei degradări a notei Belgiei şi în consecinţă a unei creşteri a datoriei suverane", remarcă De Morgen, care consideră că "contribuabilii belgieni riscă să plătească un preţ scump pentru salvarea Dexia". În 8 octombrie, nota belgiană a fost pusă sub supraveghere negativă de agenţia de rating Moody's.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.