Pe locul 12 în clasamentul mondial al corupţiei stabilit de către Transparency International, Austria este considerată mai curând un elev bun. Şi totuşi, Die Presse cere clasei politice să-şi facă autocritica şi se întreabă dacă republica alpină nu este mai curând bananieră. Deoarece cel mai recent raport al ONG-ului anti-corupţie critică legăturile strânse între lumea politică şi sectorul bancar austriac. Într-adevăr, autorităţile de control, precum Autoritatea Pieţelor Financiare (FMA), sunt numite de către politicieni.
"Acest atac nu ar fi putut veni într-un moment mai bun. Doar marţi Consiliul de Miniştri a reînscăunat patronul FMA-ului", remarcă cotidianul vienez cu zi, care consideră că "afirmaţiile Transparency International nu vor surprinde mulţi austrieci. De zeci de ani ţara este divizată între cele două blocuri bancare roşu şi negru [trimitere la culorile celor două partide politice majore], aşa că nu poţi spera nici să cureţi toalete, dacă nu ai cartea de partid care trebuie. Este foarte jenant pentru vânătorii corupţiei internaţionale să observe această stare a lucrurilor ".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel. 