Sentimentul anti-german a ieşit la suprafaţă din nou înainte de alegerile parlamentare din Polonia de pe 9 octombrie. Jarosław Kaczynski, lider al partidului conservator din opoziţie Lege şi Justiţie (PiS), a sugerat – în cuvintele cotidianului Gazeta Wyborcza – că “unele forţe obscure” au dus la alegerea Angelei Merkel drept cancelar al Germaniei.
În ultima sa carte “Polonia viselor noastre”, candidatul sugerează că alegerea lui Merkel drept cancelar “nu a fost o pură coincidenţă”. Invitat de Newsweek Polska pentru a clarifica această declaraţie, el a răspuns că Merkel “ştie la ce mă refer” şi a refuzat să mai comenteze. Presionat din nou referitor la aceste insinuări opace, pe 4 octombrie, Kaczynski a repezit un reporter TV întrebându-l dacă era de la un post german sau polonez.
Michał Kaminski, europarlamentar, a spus cotidianului din Varşovia că “atacul împotriva lui Merkel ar putea fi un punct cheie al campaniei”. Fostul membru al PiS şi confident al lui Kaczynski, transformat în adversar politic crede că “scandaloasele cuvinte ale lui Kaczynski te fac să te întrebi dacă acest om este potrivit pentru a lupta pentru banii Poloniei”. Editorialistul Gazeta Wyborcza, Jarosław Kurski, notează că “Nu este prima dată când Jarosław Kaczynski a jucat pe cartea resentimentului faţă de Germania”. În 2005, afirmaţiile potrivit cărora bunicul candidatului de atunci şi actualul prim-ministru Donald Tusk a servit în Wehrmacht [forţele armate germane] în al Doilea Război Mondial au pavat drumul fratelui său geamăn, Lech spre preşedinţie.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro.
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi.
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.