La trei ani de la o primă măsură de salvare, "Dexia se bate pentru a supravieţui", titrează De Morgen, după reuniunea de urgenţă a consiliului de administraţie al băncii franco-belgiene, din 3 octombrie. Reuniune care a continuat a doua zi, 4 octombrie. "În ciuda zvonurilor asupra unei diviziuni iminente a Dexia, comunicatul de presă nu menţionează niciun acord pe această temă", scrie cotidianul flamand De Morgen. Dacă zvonurile de dezmembrare ar fi confirmate, activele "sănătoase" ale Dexia ar fi vândute, iar activele "toxice" ar fi menţinute într-o "bancă nesănătoasă".
Yves Leterme, primul ministru belgian, a afirmat că "dacă este necesar", guvernul belgian este gata să se pună garant pentru Dexia, potrivit De Morgen. De Standaard constată că în 4 octombrie, "acţiunea a scăzut cu 37 % la puţin timp de la deschidere [...] şi cu puţin timp înainte de prânz, pierderea era [în continuare] de mai mult de 20 %". Potrivit agenţiei de presă Blooomberg, este vorba de cea mai importantă scădere bursieră a grupului din 1996 încoace.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.