Undă verde. Pe 29 septembrie, parlamentul german a aprobat cu 523 de voturi pentru față de 85 împotrivă extinderea fondului de salvare pentru euro. Berlin devine astfel garant pentru 211 miliarde de euro. Iar sacro-santa majoritate a cancelarului e atinsă cu patru voturi.
Revolta împotriva cancelarului s-a epuizat fără să facă zgomot”, se bucură ziarul conservator Frankfurter Allgemeine Zeitung. “Votul era un test pentru a vedea dacă ea încă reușește să-și strângă coaliția în jur.”
“Cancelarul are poate încrederea deputaților, dar, având în vedere criza pe care trebuie să o rezolve, acest vot nu e decât o mică salvare”, adaugă Süddeutsche Zeitung care amintește cititorilor că “a inunda problemele cu bani, înseamnă repetarea erorilor din trecut, adică a pune economia înaintea politicii”.
“Poate că într-o zi îi vom putea reproșa Angelei Merkel că s-a înșelat”, adaugă cotidianul de stânga Berliner Zeitung. “Dar nu îi vom putea reproșa că ar fi luat o decizie pe repede înainte. Germania are un cancelar care se autorizează să modifice sau să-și schimbe în mod public opinia. Asta se întinde până la schimbarea aproape cinică a politicii nucleare după catastrofa de la Fukushima. Ea pare autentică până la limita suportabilului. Ea a devenit o provocare permanentă pentru opoziție. Și este puțin probabil că vor înțelege cetățenii șansa pe care o au de a avea un cancelar care se poate îndoi și îi îndeamnă să facă la fel.”
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro.
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi.
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.