Helsingin Sanomat, 29 septembrie 2011
Parlamentul finlandez a adoptat cu 103 voci pentru, faţă de 66 contra, întărirea Fondului European de Stabilitate Financiară (FESF) în 28 septembrie. Primă consecinţă, avertizează pe prima pagină Helsingin Sanomat, "Finlanda îşi creşte riscul de îndatorare". Cotidianul din Helsinki se teme într-adevăr ca ţara să nu ia "'riscuri imense' angajându-se în finanţarea de urgenţă a ţărilor în criză", cu atât mai mult cu cât subiectul controversat al garanţiilor cerute Atenei rămâne în continuare în ceaţă, notează cotidianul. Finlanda este cea de a noua ţară a zonei euro care a ratificat această măsură: Germania tocmai a aprobat în 29 septembrie, şi ea, întărirea FESF.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.