O criză interesantă pentru BCE
Potrivit calculelor efectuate de Volkskrant, Banca Centrală Europeană (BCE) a câştigat 17 miliarde de euro de la începutul crizei. "De la izbucnirea crizei în Europa, în septembrie 2008, BCE a acordat aproximativ 14 000 miliarde de euro împrumut, care i-au adus 19.2 miliarde de euro dobândă. Diferenţa este ceea ce Jean-Claude Trichet, preşedintele BCE, a numit într-o bună zi beneficiile noastre. În afara crizei, aceste beneficii sunt de aproximativ alte 12 miliarde de euro". De Volkskrant îşi linişteşte totuşi cititorii amintindu-le că "aceste beneficii nu există decât pe hârtie: BCE nu va investi şi nici nu va cheltui aceşti bani" altfel decât pentru a combate efectele crizei. "Europenii pot fi liniştiţi: banii impozitelor lor utilizaţi pentru a salva băncile nu au dispărut".
Reuniunea Eurogrupului nu a fost suficientă pentru a îndepărta spectrul falimentului grecesc. Dacă Atena este în mare parte responsabilă de criză, UE și partenerii săi au și ei o bună parte din vină. Mesajele lor confuze și absența unor strategii au transformat o problemă care avea soluții într-un haos exploziv.
Din cauza crizei şi a şomajului, tinerii lituanieni fac cum făceau odinioară strămoşii lor: emigrează. Zeci de mii de tineri îşi părăsesc ţara în căutarea unei vieţi mai bune, mai ales în Arhipelagul Britanic şi în Scandinavia, povesteşte săptămânalul Veidas. 
Două tabere, două teze, două viziuni ale Franţei: la optsprezece ani de la masacrul a 800 000 de etnici tutsi, rolul Parisului încă suscită o controversă pasionată, care evoluează în ritmul anchetelor judiciare.