Inflaţie de monezi unice false
În primul semestru 2009, 413 000 de bilete false de euro au fost interceptate de către serviciile de poliţie, "o interceptare-record" titrează De Standaard, în creştere cu o treime faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Banca Centrală Europeană (BCE) nu vede însă nici un motiv de îngrijorare, căci biletele în circulaţie erau şi ele în creştere, falsele bilete reprezentând doar 0,0032 la sută din total. Cotidianul flamand nu împărtăşeşte totuşi această opinie: "Numărul de bilete în circulaţie a crescut cu aproximativ 12,5 % în ultimele treizeci de luni; o creştere cu mult mai puţin importantă decât cea a falselor bilete interceptate, cu 56 % mai numeroase".
Rămâne de văzut dacă creşterea interceptărilor este legată de metodele de anchetă mai eficace sau mai degrabă de o multiplicare a contrafăcătorilor de monezi. BCE nu a detectat noi metode de contrafacere, ceea ce dă "speranţe", potrivit De Standaard. Trei organizaţii de contrafăcători (în Italia, Polonia şi Bulgaria) au fost demascate în primul trimestru 2009. Din nefericire, aminteşte cotidianul, "cei care se trezesc cu un bilet fals în mână nu au noroc. Trebuie să îl predea poliţiei cât mai repede posibil, şi nici un rambursament nu este prevăzut".
Reuniunea Eurogrupului nu a fost suficientă pentru a îndepărta spectrul falimentului grecesc. Dacă Atena este în mare parte responsabilă de criză, UE și partenerii săi au și ei o bună parte din vină. Mesajele lor confuze și absența unor strategii au transformat o problemă care avea soluții într-un haos exploziv.
Din cauza crizei şi a şomajului, tinerii lituanieni fac cum făceau odinioară strămoşii lor: emigrează. Zeci de mii de tineri îşi părăsesc ţara în căutarea unei vieţi mai bune, mai ales în Arhipelagul Britanic şi în Scandinavia, povesteşte săptămânalul Veidas. 
Două tabere, două teze, două viziuni ale Franţei: la optsprezece ani de la masacrul a 800 000 de etnici tutsi, rolul Parisului încă suscită o controversă pasionată, care evoluează în ritmul anchetelor judiciare.