UE nelinişteşte Balcanii
Politica europeană a morcovului şi băţului faţă de Europa de Sud-Est nu face numai fericiţi, avertizează Hido Biscevic, Secretarul General al Consiliului de Cooperare Regională, o structură parţial finanţată de UE ce se ocupă de dezvoltarea regiunilor.
Într-un interviu acordat ziarului Volkskrant, acest fost redactor-şef al cotidianului Vjesnik, secretar de stat şi ambasador, a declarat că "frustrările ţărilor din Balcanii de Vest se acumulează cu fiecare întârziere în procesul de aderare". Iar "morcovul" îşi pierde farmecul.
Biscevic dă ca exemplu Croaţia, a cărei aderare este pusă în pericol de un conflict cu Slovenia asupra împărţirii apelor teritoriale : "Aş fi dorit ca Comisia Europeană să facă mai mult pentru a aduce Slovenia şi Croaţia la un acord, regretă diplomatul. UE permite deci unui stat membru să se opună unei aderări sub pretextul unei neînţelegeri totuşi bilaterală. Din acest punct de vedere nu arată prea respectabilă." Pentru Biscevic este simplu: "Dacă UE nu provoacă decât frustrări, politicienii [din Balcani] se vor concentra pe alte subiecte."
Reuniunea Eurogrupului nu a fost suficientă pentru a îndepărta spectrul falimentului grecesc. Dacă Atena este în mare parte responsabilă de criză, UE și partenerii săi au și ei o bună parte din vină. Mesajele lor confuze și absența unor strategii au transformat o problemă care avea soluții într-un haos exploziv.
Din cauza crizei şi a şomajului, tinerii lituanieni fac cum făceau odinioară strămoşii lor: emigrează. Zeci de mii de tineri îşi părăsesc ţara în căutarea unei vieţi mai bune, mai ales în Arhipelagul Britanic şi în Scandinavia, povesteşte săptămânalul Veidas.
Două tabere, două teze, două viziuni ale Franţei: la optsprezece ani de la masacrul a 800 000 de etnici tutsi, rolul Parisului încă suscită o controversă pasionată, care evoluează în ritmul anchetelor judiciare.