Relansarea ţării trece prin cea a Fiat-ului
"Fiat-ul dublează şi redemarează", titrează La Stampa, imediat după schimbul de conducere efectuat între Luca Cordero di Montezemolo şi John Elkann, în fruntea celei mai mari întreprinderi italiene. Întoarcerea mărcii Fiat în panoplia familiei Agnelli coincide cu prezentarea unui nou plan industrial, care prevede separarea dintre activitatea automobile şi celelalte ramuri, ca şi definirea unor noi alianţe globale, notează cotidianul grupului torinez Fiat. Potrivit economistului Mario Deaglio, aceste prevederi sunt coerente cu perspectiva unei "pieţe globale, cu foarte puţini fabricanţi, pentru care limita de supravieţuire este estimată la 6-7 milioane de vehicule anual". O politică marcată recent de răscumpărarea Chrysler de către Fiat şi de recentul acord dintre Renault şi Daimler. Într-un context sumbru, planul este "o primă contribuţie la punerea la punct a unei noi Italii economice care va răsări din criza actuală", conchide liric Deaglio.
Din cauza crizei şi a şomajului, tinerii lituanieni fac cum făceau odinioară strămoşii lor: emigrează. Zeci de mii de tineri îşi părăsesc ţara în căutarea unei vieţi mai bune, mai ales în Arhipelagul Britanic şi în Scandinavia, povesteşte săptămânalul Veidas. 
Reuniunea Eurogrupului nu a fost suficientă pentru a îndepărta spectrul falimentului grecesc. Dacă Atena este în mare parte responsabilă de criză, UE și partenerii săi au și ei o bună parte din vină. Mesajele lor confuze și absența unor strategii au transformat o problemă care avea soluții într-un haos exploziv.
Două tabere, două teze, două viziuni ale Franţei: la optsprezece ani de la masacrul a 800 000 de etnici tutsi, rolul Parisului încă suscită o controversă pasionată, care evoluează în ritmul anchetelor judiciare.