Pagini albe pentru legi negre
Pentru a protesta împotriva proiectului de lege care viza reducerea libertăţii presei, trei mari cotidiene estoniene – printre care şi Postimees – au fost tipărite pe data de 18 martie cu prima pagină albă; alte trei ziare, cu una din paginile interioare albe. Aprobat la unanimitate de către Guvern, proiectul stipulează, printre altele, că orice jurnalist este obligat să-şi dezvăluie sursele de informare la cererea autorităţilor, în caz contrar riscând nu numai amenzi, dar chiar şi o pedeapsă cu închisoarea; casele de ediţie ar putea deasemenea fi sancţionate dacă publică informaţii denigratoare, cum este cazul în Marea Britanie. Postimees aminteşte că Estonia era clasată în 2009 pe locul 6 în topul ţărilor care respectă cel mai mult libertatea presei, pe când Eesti Päevaleht observă că în ultimii ani această libertate este din ce în ce mai îngrădită de legile recent aprobate, referitoare la protecţia datelor personale şi a arhivelor, sau de cele studiate la ora actuală de Parlament, precum cea care obligă jurnaliştii să dezvăluie numele persoanelor care divulgă informaţii în afacerile ce implică responsabili publici.
Reuniunea Eurogrupului nu a fost suficientă pentru a îndepărta spectrul falimentului grecesc. Dacă Atena este în mare parte responsabilă de criză, UE și partenerii săi au și ei o bună parte din vină. Mesajele lor confuze și absența unor strategii au transformat o problemă care avea soluții într-un haos exploziv.
Din cauza crizei şi a şomajului, tinerii lituanieni fac cum făceau odinioară strămoşii lor: emigrează. Zeci de mii de tineri îşi părăsesc ţara în căutarea unei vieţi mai bune, mai ales în Arhipelagul Britanic şi în Scandinavia, povesteşte săptămânalul Veidas. 
Două tabere, două teze, două viziuni ale Franţei: la optsprezece ani de la masacrul a 800 000 de etnici tutsi, rolul Parisului încă suscită o controversă pasionată, care evoluează în ritmul anchetelor judiciare.