Spania vrea un super telescop
După ce Chili a anunţat săptămâna trecută intenţia de a construi un site pentru E-ELT (European Extremely Large Telescope), Publico informează că ministrul spaniol al Ştiinţei şi Inovaţiei s-a grăbit să prezinte o ofertă concurentă "pentru a obţine cel mai mare telescop din lume". Una dintre inovaţiile perifericului dorit de Observatorul Europei de Sud (ESO) "este posibilitatea de a vedea lumina reflectată de planete în afara sistemului solar – aspect care ar putea ajuta la găsirea de noi forme de viaţă sau de apă pe alte planete". Proiectul reprezintă în acelaşi timp o investiţie enormă, care va aduce "sute de noi locuri de muncă şi milioane de euro regiunii în care va fi construit". Cele două locaţii în concurenţă sunt colina Armazores în Chili şi Roque de los Muchachos în Palma (Insulele Canare). Totuşi, potrivit unei surse ESO, locaţia spaniolă poate prezenta anumite probleme tehnice. Spania speră să finalizeze proiectul până la sfârşitul lui februarie astfel încât să îl poată prezenta la întâlnirea celor 14 membrii ESO, din care face de altfel parte, în 2-3 martie: "aceasta va decide locaţia finală a telescopului".
Reuniunea Eurogrupului nu a fost suficientă pentru a îndepărta spectrul falimentului grecesc. Dacă Atena este în mare parte responsabilă de criză, UE și partenerii săi au și ei o bună parte din vină. Mesajele lor confuze și absența unor strategii au transformat o problemă care avea soluții într-un haos exploziv.
Din cauza crizei şi a şomajului, tinerii lituanieni fac cum făceau odinioară strămoşii lor: emigrează. Zeci de mii de tineri îşi părăsesc ţara în căutarea unei vieţi mai bune, mai ales în Arhipelagul Britanic şi în Scandinavia, povesteşte săptămânalul Veidas. 
Două tabere, două teze, două viziuni ale Franţei: la optsprezece ani de la masacrul a 800 000 de etnici tutsi, rolul Parisului încă suscită o controversă pasionată, care evoluează în ritmul anchetelor judiciare.