Scutul antirachetă reapare în România
"Impotriva cui ne va apăra scutul antirachetă?", se întreabă România liberă imediat după aflarea deciziei Consiliului suprem de apărare a ţării (CSAT), de a aproba instalarea de interceptoare antirachetă pe teritoriul României, începând cu 2015. Cel care "a invitat Bucureştiul să participe la formula revizuită a scutului american" este Barack Obama, aminteşte cotidianul.
Această reorientare a planului american va permite "operaţionalizarea sistemelor care cresc foarte mult nivelul de securitate al României", asigură preşedintele român Traian Băsescu. Instalaţiile nu vor fi "dirijate împotriva Rusiei", a mai precizat acesta. România liberă subliniază faptul că fostul proiect de bază pentru Polonia şi Republica cehă, abandonat toamna trecută, nu era viabil deoarece "era situat prea aproape de enclava rusă de la Kaliningrad". În schimb, "responsabilii americani au făcut propuneri concrete pentru includerea Rusiei în proiectul scutului balistic global, menit să contracareze ameninţări din partea Iranului şi a Coreii de Nord".
Din cauza crizei şi a şomajului, tinerii lituanieni fac cum făceau odinioară strămoşii lor: emigrează. Zeci de mii de tineri îşi părăsesc ţara în căutarea unei vieţi mai bune, mai ales în Arhipelagul Britanic şi în Scandinavia, povesteşte săptămânalul Veidas. 
Reuniunea Eurogrupului nu a fost suficientă pentru a îndepărta spectrul falimentului grecesc. Dacă Atena este în mare parte responsabilă de criză, UE și partenerii săi au și ei o bună parte din vină. Mesajele lor confuze și absența unor strategii au transformat o problemă care avea soluții într-un haos exploziv.
Două tabere, două teze, două viziuni ale Franţei: la optsprezece ani de la masacrul a 800 000 de etnici tutsi, rolul Parisului încă suscită o controversă pasionată, care evoluează în ritmul anchetelor judiciare.