Un mare împrumut pentru super universităţi
Nicolas Sarkozy a anunţat în 14 decembrie crearea a 10 poluri universitare de excelenţă, finanţate cu 10 miliarde de euro din împrumutul de Stat – care este de 35 de miliarde de euro. "University of Sarkozy", titrează Libération, amintind faptul că preşedintele francez vrea să vadă strălucind universităţi capabile să rivalizeze cu Harvard sau Berkeley. Cotidianul salută ambiţia de a finanţa combinaţii public-particular, "creatoare de inovaţii şi de locuri de muncă", dar crede că a copia modele ca Silicon Valley, fondate pe concentrarea geografică, riscă să nu funcţioneze în Franţa. "Nici unul dintre aceste poluri nu a fost construit ab initio pe baza unei decizii de stat", explică Libération. Altă problemă, "culoarea foarte ştiinţifică, foarte economică, foarte utilitaristă, pentru a spune lucrurilor pe nume" a dispozitivului. Ziarul ar fi dorit un elan identic pentru universităţile de ştiinţe sociale, de psihologie, de literatură sau istorie.
Din cauza crizei şi a şomajului, tinerii lituanieni fac cum făceau odinioară strămoşii lor: emigrează. Zeci de mii de tineri îşi părăsesc ţara în căutarea unei vieţi mai bune, mai ales în Arhipelagul Britanic şi în Scandinavia, povesteşte săptămânalul Veidas. 
Reuniunea Eurogrupului nu a fost suficientă pentru a îndepărta spectrul falimentului grecesc. Dacă Atena este în mare parte responsabilă de criză, UE și partenerii săi au și ei o bună parte din vină. Mesajele lor confuze și absența unor strategii au transformat o problemă care avea soluții într-un haos exploziv.
Două tabere, două teze, două viziuni ale Franţei: la optsprezece ani de la masacrul a 800 000 de etnici tutsi, rolul Parisului încă suscită o controversă pasionată, care evoluează în ritmul anchetelor judiciare.