La Copenhaga, Obama nu va fi decisiv
"Omul cel mai puternic din lume vine la conferinţa de la Copenhaga asupra climatului" (COP 15), anunţă Jyllands-Posten. Din nefericire, regretă cotidianul danez, Barack Obama a ales "să sosească deşi nici un alt şef de stat nu va fi prezent", în 9 decembrie, înainte de a merge la Oslo pentru a-şi primi Premiul Nobel pentru Pace. "Riscul este mare ca alţi şefi de stat cum ar fi preşedintele chinez, Hu Jintao, şi Primul Ministru indian, Manmohan Singh, să ezite să facă deplasarea", subliniază Jyllands-Posten, care se teme că "acest aspect ar putea să reducă posibilitatea unui acord asupra reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră".
Nu este în schimb cazul preşedintelui francez care refuză "un acord redus" şi se duce în Brazilia în 26 noiembrie pentru a tenta să alipească poziţiei europene ţările din Amazonia. "Chiar dacă nu este mandatat de nici un omolog european, Nicolas Sarkozy vrea să reînnoiască tehnica forţării", scrie Le Figaro. "Ca şi să nu piardă şansa de a apare ca un artizan al unui consensus asupra climatului".
Din cauza crizei şi a şomajului, tinerii lituanieni fac cum făceau odinioară strămoşii lor: emigrează. Zeci de mii de tineri îşi părăsesc ţara în căutarea unei vieţi mai bune, mai ales în Arhipelagul Britanic şi în Scandinavia, povesteşte săptămânalul Veidas. 
Reuniunea Eurogrupului nu a fost suficientă pentru a îndepărta spectrul falimentului grecesc. Dacă Atena este în mare parte responsabilă de criză, UE și partenerii săi au și ei o bună parte din vină. Mesajele lor confuze și absența unor strategii au transformat o problemă care avea soluții într-un haos exploziv.
Două tabere, două teze, două viziuni ale Franţei: la optsprezece ani de la masacrul a 800 000 de etnici tutsi, rolul Parisului încă suscită o controversă pasionată, care evoluează în ritmul anchetelor judiciare.