Tabla de şah baltică
Summit-ul care are loc la Stockholm în aceste zile, UE-Rusia, este pentru Svenska Dagbladet ocazia să revină asupra politicii străine şi de apărare suedeze: "odată cu intrarea iminentă în vigoare a Tratatului de la Lisabona, care stipulează obligaţia, pentru ţările membre, de a interveni în ajutorul uneia dintre ele dacă aceasta ar fi atacată de o altă ţară, Suedia şi-a schimbat politica. De acum înainte, dacă unul dintre statele baltice ar fi ţinta unui atac armat, Stockholm trebuie să intervină militar".
Această schimbare intervine într-un moment în care Rusia îşi arată muşchii în Baltica, notează cotidianul suedez: în septembrie trecut, Moscova a exersat cel mai important exerciţiu militar din ultimii zece ani, cu un scenariu în care NATO ar ataca Rusia. "Aceste exerciţii nu reprezintă încă o ameninţare", observă ziarul, pentru care "marea întrebare este să ştim cum va acţiona Rusia în viitor, căci noua generaţie rusească este crescută într-un spirit anti-occidental".
Din cauza crizei şi a şomajului, tinerii lituanieni fac cum făceau odinioară strămoşii lor: emigrează. Zeci de mii de tineri îşi părăsesc ţara în căutarea unei vieţi mai bune, mai ales în Arhipelagul Britanic şi în Scandinavia, povesteşte săptămânalul Veidas. 
Reuniunea Eurogrupului nu a fost suficientă pentru a îndepărta spectrul falimentului grecesc. Dacă Atena este în mare parte responsabilă de criză, UE și partenerii săi au și ei o bună parte din vină. Mesajele lor confuze și absența unor strategii au transformat o problemă care avea soluții într-un haos exploziv.
Două tabere, două teze, două viziuni ale Franţei: la optsprezece ani de la masacrul a 800 000 de etnici tutsi, rolul Parisului încă suscită o controversă pasionată, care evoluează în ritmul anchetelor judiciare.