Olanda taxează kilometri
Guvernul olandez crede că a găsit "arma împotriva monstrului din aglomerări", notează De Volkskrant. Un proiect de lege prevede astfel crearea unei taxe asupra fiecărui kilometru parcurs de automobilişti, care ar fi în mod progresiv pusă în aplicare începând cu 2012, pentru a atinge 6.7 centime de euro pe kilometru în 2018. Un dispozitiv GPS instalat în fiecare vehicol va înregistra locul, ora şi numărul de kilometri parcurşi. Ministrul Transporturilor, Camiel Eurlings, asigură că măsura va permite să "regăsim în 2020 acelaşi nivel de blocaje în circulaţie ca în 1992".
Mai mult, guvernul prevede o scădere de 3 milioane de tone de CO2 în 2020 şi de 7 % din numărul de morţi din cauza accidentelor rutiere. Cotidianul din Amsterdam precizează că şoferii nu au de ce să se teamă de protecţia vieţii lor personale: biroul care primeşte datele furnizate de către GPS "nu va cunoaşte decât numărul de kilometri parcurşi şi costurile aferente", nicidecum locurile pe unde vor circula şoferii.
Din cauza crizei şi a şomajului, tinerii lituanieni fac cum făceau odinioară strămoşii lor: emigrează. Zeci de mii de tineri îşi părăsesc ţara în căutarea unei vieţi mai bune, mai ales în Arhipelagul Britanic şi în Scandinavia, povesteşte săptămânalul Veidas. 
Reuniunea Eurogrupului nu a fost suficientă pentru a îndepărta spectrul falimentului grecesc. Dacă Atena este în mare parte responsabilă de criză, UE și partenerii săi au și ei o bună parte din vină. Mesajele lor confuze și absența unor strategii au transformat o problemă care avea soluții într-un haos exploziv.
Două tabere, două teze, două viziuni ale Franţei: la optsprezece ani de la masacrul a 800 000 de etnici tutsi, rolul Parisului încă suscită o controversă pasionată, care evoluează în ritmul anchetelor judiciare.