Papa spune că Marx este bun
Karl Marx, care a inventat fraza "religia este opiumul poporului", probabil că se învârteşte în mormântul lui din cimitirul Highgate, la Londra, la vestea de astăzi cum că Vaticanul i-ar fi aprobat teoriile. L'Osservatore Romano, ziarul oficial papal, a declarat, conform ziarului The Times, că "criticile lui Marx ale capitalismului au subliniat alienarea socială resimţită de o mare parte a omenirii care rămâne exclusă, chiar şi acum, din luarea de decizii economice şi politice".
Marx, autorul Manifestului Comunist, decedat în 1883, se alătură unei liste crescătoare de figuri istorice anterior procleţite de Biserica Catolică, cum ar fi Galileo, Darwin şi mai recent, Oscar Wilde. Ziarul, care este condiţionat de aprobarea Papei, continuă spunând că opera lui Marx rămâne deosebit de relevantă astăzi când omul caută "o nouă armonie" între nevoile sale şi mediul natural. Dar specifică totuşi că "nimic nu a dăunat intereselor lui Marx filozoful mai mult decât marxismul".
Din cauza crizei şi a şomajului, tinerii lituanieni fac cum făceau odinioară strămoşii lor: emigrează. Zeci de mii de tineri îşi părăsesc ţara în căutarea unei vieţi mai bune, mai ales în Arhipelagul Britanic şi în Scandinavia, povesteşte săptămânalul Veidas. 
Reuniunea Eurogrupului nu a fost suficientă pentru a îndepărta spectrul falimentului grecesc. Dacă Atena este în mare parte responsabilă de criză, UE și partenerii săi au și ei o bună parte din vină. Mesajele lor confuze și absența unor strategii au transformat o problemă care avea soluții într-un haos exploziv.
Două tabere, două teze, două viziuni ale Franţei: la optsprezece ani de la masacrul a 800 000 de etnici tutsi, rolul Parisului încă suscită o controversă pasionată, care evoluează în ritmul anchetelor judiciare.