Bruxelles provoacă polemica asupra viitorului Opel
"Politicienii nemţi sunt furioşi pentru că Neelie Kroes, comisarul european pentru concurenţă, pune întrebări despre preluarea uzinelor Opel", scrie pe prima pagină Gazeta Wyborcza. Un consorţiu austro-canadian, Magna, şi banca rusească Sberbank s-au oferit să preia controlul asupra uriaşului constructor german de maşini, filială a General Motors, la sfârşitul lui noiembrie. Acum când tranzacţia este pe cale să fie încheiată, cotidianul din Varşovia informează că Neelie Kroes ar fi sugerat că tranzacţia contrazice regulamentele UE. Există "serioase dubii" asupra faptului că cele 4.5 miliarde de euro pe care guvernul german le-ar fi promis societăţii erau legate de preluarea Magna/Sberbank.
Gazeta informează că şi planul de salvare al Opel de către Germania este criticat în Belgia, Spania şi Marea Britanie, căci miliardele ar fi folosite doar pentru menţinerea în viaţă a uzinei din Germania, nu şi a celorlalte filiale. De exemplu, Magna/Sberbank plănuieşte să închidă producţia fabricii din Saragossa şi să licenţieze 1400 de muncitori pentru a putea păstra 1700 de locuri de muncă în Germania.
Din cauza crizei şi a şomajului, tinerii lituanieni fac cum făceau odinioară strămoşii lor: emigrează. Zeci de mii de tineri îşi părăsesc ţara în căutarea unei vieţi mai bune, mai ales în Arhipelagul Britanic şi în Scandinavia, povesteşte săptămânalul Veidas. 
Reuniunea Eurogrupului nu a fost suficientă pentru a îndepărta spectrul falimentului grecesc. Dacă Atena este în mare parte responsabilă de criză, UE și partenerii săi au și ei o bună parte din vină. Mesajele lor confuze și absența unor strategii au transformat o problemă care avea soluții într-un haos exploziv.
Două tabere, două teze, două viziuni ale Franţei: la optsprezece ani de la masacrul a 800 000 de etnici tutsi, rolul Parisului încă suscită o controversă pasionată, care evoluează în ritmul anchetelor judiciare.