Zagreb şi Ankara pot face mai bine
În 14 octombrie, Comisia a predat raportul său anual asupra extinderii Uniunii, în care face bilanţul de avansare al procesului pentru fiecare stat candidat. În timp ce, potrivit cotidianului sloven Delo, "dacă vrea să adere până în 2012", Croaţia trebuie să facă mai multe eforturi "pentru a eradica cancerul corupţiei, încarnat de Uniunea democrată croată la putere şi acoliţii săi", fosta republică yugoslavă a Macedoniei "este gata să înceapă negocierile pentru adeziune, aspect care ar pune-o pe acelaşi plan ca şi Croaţia sau Turcia".
În ceea ce o priveşte pe aceasta din urmă, Comisia a reiterat neliniştile sale privind respectarea, de către Ankara, a drepturilor omului. Pentru prima oară, notează EUObserver, Comisia a denunţat ameninţări la adresa libertăţii presei, în urma amenzii fiscale de 2,2 milioane de euro impuse grupului de presă Dogan Yayin. În schimb, explică cotidianul turc Zaman, "Comisia susţine acţiunea capitalei turce în procesul Ergenekon – o reţea clandestină acuzată de intenţia de a răsturna guvernul" – şi o încurajează "să continue procesul de democratizare, în particular iniţiativa kurdă, care vizează găsirea unei soluţii durabile la problema minorităţilor".
Din cauza crizei şi a şomajului, tinerii lituanieni fac cum făceau odinioară strămoşii lor: emigrează. Zeci de mii de tineri îşi părăsesc ţara în căutarea unei vieţi mai bune, mai ales în Arhipelagul Britanic şi în Scandinavia, povesteşte săptămânalul Veidas. 
Reuniunea Eurogrupului nu a fost suficientă pentru a îndepărta spectrul falimentului grecesc. Dacă Atena este în mare parte responsabilă de criză, UE și partenerii săi au și ei o bună parte din vină. Mesajele lor confuze și absența unor strategii au transformat o problemă care avea soluții într-un haos exploziv.
Două tabere, două teze, două viziuni ale Franţei: la optsprezece ani de la masacrul a 800 000 de etnici tutsi, rolul Parisului încă suscită o controversă pasionată, care evoluează în ritmul anchetelor judiciare.