Gaura neagră a subvenţiilor europene
Un mare număr de proiecte de cooperare în Balcanii occidentali, finanţate de către Uniunea Europeană "s-au dovedit fără efecte de lungă durată", denunţă Curtea europeană de conturi într-un raport prezentat în 13 octombrie, la Comisie, şi preluat de Trouw.
Ineficacitatea acestor proiecte, destinate să dezvolte sectoarele justiţiei în ţările din regiune candidate la aderare (Bosnia-Herţegovina, Serbia, Macedonia, Albania şi Muntenegru), este "datorată mai ales unei lipse de angajament" din partea guvernelor implicate, explică acestui cotidian Maarten Engwirda, membru olandez al Curţii. Raportul citează cu titlu de exemplu ordinatoarele finanţate de către Comisie şi destinate poliţiei albaneze, care au rămas "poate luni de zile în cartoanele lor de origine înainte de a fi distribuite la cine trebuie". Curtea trebuie să predea în curând un raport similar asupra Turciei, adaugă Engwirda, potrivit căruia, datorită "caracterului său foarte sensibil", redactorii "au mari greutăţi în a găsi cele mai bune formule".
Din cauza crizei şi a şomajului, tinerii lituanieni fac cum făceau odinioară strămoşii lor: emigrează. Zeci de mii de tineri îşi părăsesc ţara în căutarea unei vieţi mai bune, mai ales în Arhipelagul Britanic şi în Scandinavia, povesteşte săptămânalul Veidas. 
Reuniunea Eurogrupului nu a fost suficientă pentru a îndepărta spectrul falimentului grecesc. Dacă Atena este în mare parte responsabilă de criză, UE și partenerii săi au și ei o bună parte din vină. Mesajele lor confuze și absența unor strategii au transformat o problemă care avea soluții într-un haos exploziv.
Două tabere, două teze, două viziuni ale Franţei: la optsprezece ani de la masacrul a 800 000 de etnici tutsi, rolul Parisului încă suscită o controversă pasionată, care evoluează în ritmul anchetelor judiciare.