"Aţi spune ca sunteţi mai degrabă optimist în ceea ce priveşte viitorul Uniunii Europene?" 58 % dintre europenii (provenind din 30 de ţări) cărora Eurobarometrul le-a pus această întrebare în octombrie şi noiembrie anul trecut au răspuns Da. Dar 61 % dintre ei consideră că "viaţa copiilor din zilele noastre va fi mai dificilă decât a fost cea a celor din generaţia lor".
46 % din aceiaşi europeni cred că "UE duce lipsă de idei şi de proiecte", dar 75 % cred că "ea este indispensabilă pentru a răspunde provocărilor mondiale"... Aceste răspunsuri contradictorii creionează portretul unei Europe care seamănă cu o eroină dintr-un Bildungsroman, plină de ambiţii şi contradicţii, supusă schimbărilor şi norocului dat de un destin capricios. In acest roman-fluviu, cei care se bucură de drumul parcurs aderă plini de voie bună la valorile "clanului". Este cazul pentru 57 % din persoanele interogate, care afirmă că au profitat de adeziunea ţării lor la UE, cei mai satisfăcuţi fiind spaniolii, francezii şi, în ciuda sau poate întocmai din cauza crizei, irlandezii. Pe lângă ei, anumiţi membri ai aceleiaşi mari familii, 31 %, afişează surâsuri false şi priviri nemulţumite, iar pe primul loc se situează letonii şi britanicii.
Intrebarea care se pune deci este nu căutarea vinovatului, ci de a şti cum să reuneşti ceva mai mult familia. Incapabilă să reacţioneze în Haïti într-un gest realmente colectiv după cutremurul din 12 ianuarie, UE trebuie să găsească acum un teren comun de acţiune pentru a răspunde aşteptărilor şi întrebărilor cetăţenilor ei. In momentul în care temerile asupra viitorului industriei automobile în Europa subliniază impactul crizei, acest teren pare deja găsit: 69 % dintre europeni desemnează restabilirea economică drept "principala prioritate e Uniunii Europene pentru anii viitori".
Iulia Badéa-Guéritée
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.