Campaniile de vaccinare împotriva "epidemiei secolului", noile măsuri anti-teroriste în aeroporturi după atentatul eşuat din ziua de Crăciun... La începutul acestui de an, Europa a fost traversată de un nou val de măsuri de securitate care au pus la încercare nervii cetăţenilor. Supuşi unor alerte care par de fiecare dată mai grave, aceştia din urmă oscilează între teamă şi indiferenţă – care, până la urmă, conduc la formarea de anticorpi. Foarte îngrijorate de a nu fi prinse descoperite, guvernele supralicitează problema securităţii dublată de o politică de asigurare împotriva oricărui risc, şi aplică înainte de orice principiul precauţiei.
Totuşi, gripa A (H1N1) a provocat mai puţine decese decât o gripă sezonieră şi au trecut ani de când un atentat împotriva vreunui avion nu a mai reuşit. În acest din urmă caz, prezenţa de spirit a pasagerilor – neremarcată de detectoarele de metale şi nici de controlul corporal – şi activitatea de informare eficientă, au fost factorii cărora se datorează eşecul candidaţilor la un martir colectiv. Recentul incident implicând un electrician slovac arestat la Dublin pentru a fi transportat fără ştire un exploziv, demonstrează că pot să existe deficienţe acolo unde se aşteaptă cel mai puţin.
Reuniţi pe 7 ianuarie pentru a discuta despre întărirea măsurilor de securitate în avioane şi în special pentru adoptarea faimoaselor "scanere corporale" – dar şi despre pericolele care există în trenuri sau transportul în comun – responsabilii celor 27 s-au divizat în partizani ai "securităţii maxime" (Italia, Marea Britanie, Olanda) şi cei (Franţa, Germania, Belgia) care ezită sau consideră măsurile actuale suficiente. Comisia ar putea fi determinată să ia măsuri constrângătoare, dar aplicarea lor ar putea dura luni de zile. Între timp, pasagerii sunt rugaţi să se înarmeze cu... răbdare.
Gian Paolo Accardo
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.