"Oamenii nu mai citesc ziare", "ei nu mai sunt curioşi despre ceea ce se întâmplă în jurul lor", "Nimănui nu-i pasă de Europa", şamd, clişee îngânate despre europeni şi mai ales despre tineri.

Totuşi, la începutul lunii octombrie, mii dintre ei au preferat să rateze ultimele raze ale unei excepţionale veri indiene şi să stea la coadă pentru a se închide în săli mai mult sau mai puţin obscure (şi de fiecare dată prea mici). Ei s-au dus să asculte jurnalişti, scriitori, caricaturişti şi experţi vorbind despre datorii, energie, UE, despre primăvara arabă, PIB, criză, Africa, Nicaragua, despre femei, despre desene animate, jurnalism, anti-globalizare, şomaj... Pe scurt, de tot ceea ce alimentează azi actualitatea şi mass-media.

Ei au fost printre cei 63000 fideli ai Festivalului Internazionale din Ferrara (Italia), care se află acum la a cincea sa ediţie, printre cei peste 6 000 de participanţi la primele Tribune ale presei de la Arcachon (Franţa), organizate de Courrier International, precum şi printre cei, cam tot atâţia, veniţi să participe la festivalul Dilema Veche din Alba Iulia (România). Trei evenimente care, din coincidenţă, au avut loc în acelaşi week-end, în trei colţuri ale Europei, şi care au fost organizate de doi dintre co-fondatorii Presseurop şi de unul dintre partenerii săi.

Trei evenimente care au ajutat la stabilirea unor legături între aceste titluri şi între cititorii care se identifică din ce în ce mai mult drept o "comunitate", cum a scris cu această ocazie Mircea Vasilescu, patronul  festivalului de la Alba Iulia. Trei evenimente în care Europa a fost în centrul atenţiei: fie vorba despre criza monedei euro, despre mass-media, imigraţie sau satiră, prezenţa şi întrebările publicului la mesele rotunde, revistele presei şi la alte dezbateri despre aceste subiecte arată un interes – şi câteodată o îngrijorare – reale. Ceea ce reprezintă totodată o încurajare pentru mass-media şi o provocare pentru responsabilii politici, fiecare având datoria să dea răspunsuri la înălţimea acestor aşteptări.