Gideon Rachman
În 2006, după ce a lucrat 15 ani la The Economist, Gideon Rachman s-a alăturat echipei de la Financial Times, unde publică o coloană săptămânală. Este autorul unui excelent blog, focalizat pe politica externă americană, Europa şi globalizare.
Dacă Hollande își va menține atitudinea anti-austeritate și va fi de parte Greciei sau dacă va fi în continuare credincios cuplului “franco-german”, rămâne de văzut. Oricâte ajustări ar negocia la acordurile fiscale ale UE, furtuna politică ce divizează Grecia l-ar putea pune la încercare curând. 
În timp ce criza financiară continuă să facă pagube în Vest, ideologia dominantă a liberalismului triumfător al pieţei libere intră în colaps. Dar ce tendinţe politice noi apar şi ce se va întâmpla? se întreabă Gideon Rachman. 
Instaurarea unor guverne tehnocrate în Grecia şi Italia ar putea într-adevăr să calmeze pieţele aflate sub tensiune, dar ar putea de asememea contribui la impulsionarea partidelor politice populiste care arată cu degetul înspre deficitul de democraţie din inima UE, susţine Gideon Rachman. 
Atât Uniunea Europeană cât şi Statele Unite s-au luptat să facă faţă crizei economice, fiecare în felul ei. O greşeală monumentală, afirmă Gideon Rachman, din moment ce problemele lor sunt fundamental aceleaşi. 
În momentul în care reprezentanţii a mai mult de 40 de ţări şi organizaţii internaţionale se întâlnesc la Londra pentru a încerca să pună bazele momentului de după Gaddafi, editorialistul lui Financial Times, Gideon Rachman, crede că urmările războiului merg mai departe de cazul şefului libian. 
În urma apariţiei în presa internaţională a mai mult de 90 000 de documente referitoare la războiul din Afganistan, este evident că probele care să arate că situaţia ţării este pe cale de a se stabiliza sunt puţine. Vestul ar putea foarte bine să abandoneze strategia de contra – insurecţie şi ar trebui să se concentreze în schimb pe lupta contra – terorismului. 
Europa se salvează de la faliment plătind o cauţiune de 750 miliarde euro. Dar problemele pe termen lung rămân. 
Întărită în urma ratificării de către Irlanda a tratatului de la Lisabona, Uniunea Europeană, vrea să demonstreze că de acum poate, în felul său, să devină o superputere mondială. Maniera de a realiza această ambiţie, scrie Gideon Rachman în Financial Times, este noua platformă oferită de G20.