Politică Statele membre

Grecia: O tragicomedie dramatică

13 septembrie 2011
Ta Nea Atena

Trecătoare în faţa unui panou publicitar, pe străzile Atenei.

Trecătoare în faţa unui panou publicitar, pe străzile Atenei.

Incorporarea unei taxe în facturile de electricitate: ultima propunere a guvernului este o recunoaştere a eşecului măsurilor luate de un an şi jumătate încoace, deplânge Ta Nea. Şi cel mai rău este că unii funcţionari refuză să o pună în aplicare.

Ca într-o sumbră tragedie shakespeariană, situaţia politică grecească poate fi răsturnată de un singur personaj. Acest personaj nu este un prim rol, dar este crucial în evoluţia piesei, şi nu este pozitiv. Cineva ca Iago din Othello. Dacă stăm să ne gândim, această analogie i-ar putea fi aplicată lui Nikos Fotopoulos, preşedintele Sindicatului Genop-DEI (Electricitatea Greciei). Este brunet, neras, îmbrăcat în negru şi are un nu ştiu ce teatral. Dar mai ales pentru că acest sindicalist apare pe scenă într-un moment critic în a noastră tragedie financiară naţională. Guvernul Papandreou caută cu disperare circa 2 miliarde de euro pentru a acoperi deficitul public. Pentru a-i strânge, a prezentat deci ideea de a impozita din nou proprietatea imobiliară, folosind facturile de electricitate [pentru a identifica mai bine proprietarii], deoarece nu există niciun cadastru, pe când DEI are toate detaliile despre suprafeţe, vechime şi cartiere. Dar folosirea facturilor DEI pentru a impune o taxă nouă [care va fi inclusă în calcularea facturii] este o mărturisire a unui eşec. Guvernul recunoaşte astfel că nu are încredere în mecanismele de colectare a impozitelor. Este o constatare tristă care pune sub semnul  întrebării eficacitatea taxelor anterioare.

20 de luni de teatru de ochii lumii

Guvernul va impune deci o nouă taxă extraordinară anul acesta şi anul viitor. El o face pentru că de 20 de luni încearcă în zadar să reformeze administraţia publică, să vândă bunuri şi să dizolve organisme publice. Au fost reduceri pe salarii, dar nu adevărate reforme. Instituirea unui salariu unic pentru toţi funcţionarii are atât de multe excepţii încât îşi infirmă singură orice eficacitate, concedierea funcţionarilor publici este atât de obscură încât statul nu o va putea face fără să formeze specific alţi funcţionari pentru această sarcină. De fapt, nici PASOK [Partidul Socialist la putere], nici Noua Democraţie [opoziţia de dreapta], nu îndrăznesc să se atingă de stat pentru că este propria lor creaţie, oricât de îngrozitoare ar fi. Pentru a evita reformarea statului, guvernul preferă să-i oblige să plătească pe toţi proprietarii greci. Deci este o piesă de teatru cu un regizor invizibil, dar, ironic, cu personajul Fotopoulos şi căpeteniile de la Genop-DEI care refuză ca facturile de electricitate să fie folosite pentru a aplica legea impusă de guvern. Aceşti copii ai PASOK-ului, care sunt o elită a statului, se întorc deci împotriva propriului guvern. Ei preferă ca ţara să se scufunde în faliment mai degrabă decât să se atingă cineva de beneficiile lor. În orice caz, preţul va fi ridicat pentru greci. Problema este deci că nici o adevărată tragedie – a lui Shakespeare sau financiară – nu are un sfârşit fericit. În cele din urmă, vom plăti.