ONU şi Comisia Europeană sună alarma: victime ale pescuitului în exces, stocurile de peşte sunt în scădere. Anumite ONG-uri vorbesc chiar de o "epuizare " a mărilor. De partea lor, armatorii de vase de pescuit minimează problema şi asigură că respectă normele. Aşteptând o reconstituire a stocurilor, aquacultura pare să ofere un debut de soluţie.

Sebastián Tobarra

"19 % din resurse sunt supraexploatate, iar 8% sunt epuizate, chiar dacă situaţia este relativ stabilă în ultimii 10 – 15 ani", a avertizat FAO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură) în raportul său privind pescuitul mondial, publicat în luna martie a acestui an. Stocurile marine mondiale ar fi supraexploatate sau epuizate în proporţie de 27%, 20% din acestea fac obiectul unei exploatări moderate, în timp ce 1% din rezerve sunt în curs de creştere "după ce au fost epuizate", scrie FAO. 52% din cantităţile recoltate "sunt la limita maximă admisă".

De partea sa, Uniunea Europeană asigură că productivitatea rezervelor marine "este ameninţată de capacitatea de reproducere redusă. Pescuitul intensiv pe 80% din rezervele marine face ca randamentul acestuia să fie limitat”. Ce zic independenţii? "Noi am atins capacitatea maximală de exploatare a mărilor, dar resursele mărilor nu se vor epuiza niciodată", susţine Fernando de la Gandara, cercetător la Institutul Spaniol de Oceanografie, coordonatorul unei echipe care lucrează la reproducerea tonului roşu în captivitate.

Un nivel de exploatare optimal?

Câteva ONG-uri nu sunt de aceeaşi părere atunci când evaluează această situaţie : "Suprapescuitul a golit mările Europei la un asemenea nivel că mai mult de 80% din rezervele mărilor sunt supraexploatate, iar 69% sunt ameninţate de epuizare", arată un raport întocmit de Oceana, o organizaţie de apărare a oceanelor. Raul Garcia, însărcinat cu pescuitul pentru o organizaţie de protecţie a naturii WWF, estimează la rândul său că există probleme în câteva locuri. De exemplu, cu tonul roşu în Atlanticul de nord, cu rezervele de cod din Marea Baltică, cu merluciul din Golful Gascone şi de pe coastele Atlantice. Greenpeace a trasat o listă de 15 specii considerate a fi pescuite în exces, printre care figurează burbotul, langustele, diferite specii de ton, halibutul din Atlantic şi peştele sole.

Armatorii, la rândul lor resping acuzaţiile ecologiştilor. "Ecologiştii dau fenomenului o interpretare eronată afirmând că FAO estimează că jumătate din specii sunt supraexploatate, a declarat Javier Garat, preşedintele Confederaţiei spaniole a pescuitului (Cepesca). De fapt aceste specii sunt la nivelul de exploatare optimal. În Spania şi în Uniunea Europeană, legile privind pescuitul sunt mai exigente decât în alte ţări. Pot apărea neregularităţi, e cert, şi nu neg faptul că anumite vapoare de pescuit comit ilegalităţi în apele internaţionale, dar noi nu".

Să limităm pescuitul pentru a nu epuiza stocurile? Ca regulă generală, nu, dar practica pescuitului nu progresează în acest fel. În principalele zone vizate ale lumii, 92 de milioane de tone de peşte, crustacei şi moluşte au fost pescuite în 2006, conform lui FAO, ceea ce reprezintă nivelul cel mai scăzut după cel atins în 2003 (90,5 milioane de tone). În paralel, numărul de nave de pescuit europene, şi în special spaniole, a fost redus drastic.

China este ţara aflată pe primul loc în lume în ceea ce priveşte pescuitul, cu 17 milioane de tone de peşte, iar producţia sa marină, care include de asemenea şi o cantitate de peşte provenit din aquacultură, se ridică la 51 milioane de tone. Spania este numărul unu în Europa şi se clasează pe locul  22 în lume, cu 950 000 tone pescuite în 2006 conform FAO, şi 778 999 tone debarcate , conform cifrelor furnizate de Uniune.

Totuşi, 50% din producţia de peşte este asigurată de aquacultură. Vedem în restaurante sau baruri, unde consumul de peşte provenit din crescătorii este din ce în ce mai ridicat. Dacă piscicultura este un procedeu mult mai respectuos vizavi de mediu, ecologiştii ne reamintesc că “crescătoriile la rândul lor sunt mari consumatori de creaturi marine : aquacultura necesită mari cantitati de peşte”, sublinează Greenpeace.