Confruntate cu absenţa de progrese pe frontul integrării Romilor, ţările de destinaţie şi ţările de origine îşi aruncă vina una alteia. Iar Bruxelles este din ce în ce mai deranjat de faptul că proiectele pe care le finanţează nu avansează, sau o fac prea încet.
Cerută de către Franţa, Italia şi Suedia – susţinute de către preşedinţia belgiană a Uniunii Europene – dezbaterea asupra integrării Romilor în Europa nu găseşte soluţie la Bruxelles. Pierre Lellouche, secretar de stat francez pentru afaceri europene, ceruse cu câteva săptămâni în urmă o dezbatere "urgentă" asupra "unei probleme reale de care este timpul să ne ocupăm serios".
Evocând problemele de delincvenţă ale minorilor, dar şi reţele de prostituţie şi trafic de copii, cu care Franţa este confruntată, dl Lellouche pusese la stâlpul infamiei fluxul de "persoane care nu doresc să se integreze", responsabilitatea ţărilor de origine ale Romilor (dintre care 9 milioane au un paşaport european), sau relativa inactivitate a Comisiei de la Bruxelles care, sublinia secretarul de Stat, cheltuieşte totuşi mulţi bani pentru integrarea lor. Suedia a continuat cerând "un plan de acţiune strict" prevăzut să răspundă acestei "situaţii alarmante".
România vizată cu prioritate
Aceste guverne vizau şi anumite ţări de origine, acuzate de a se sustrage obligaţiei lor de asistenţă. In afara Bulgariei (750 000 de Romi, potrivit estimărilor) şi Slovacia (500 000), România – 537 000 de Romi în mod oficial dar cu siguranţă mai mult, o cifră apropiată de 2 milioane – a fost ţinta criticilor. Ea a promis între timp să acţioneze. A fost numit un secretar de Stat însărcinat cu problema repatrierii Romilor. Dar, simultan, executivul de la Bucureşti a protestat împotriva distrugerii campusurilor din Franţa ca şi a "oprobiului public" care i-a fost adresat.
Rămâne totuşi un aspect, şi anume încetineala Bucureştiului în utilizarea fondurilor europene pentru ajutorarea Romilor, şi această lentoare agasează. Şase programe, dintr-un total de 9.3 milioane de euro, sunt gerate de Agenţia naţională pentru Romi, dar rezultatele sunt prea puţin vizibile. Soarta mizerabilă a acetei populaţii o împinge mereu spre emigrare. Proiectele riscă să fie blocate din cauza întârzierilor. "Comisia ne-a recomandat să reziliem programele care nu avansează pentru a evita blocarea banilor", afirmă Anca Zevedei, director al Autorităţii de gestiune a resurselor umane în ministerul român al Muncii. "Comisia vrea să-i ajute pe Romi şi pe defavorizaţi, dar uitaţi-vă la ce se întâmplă cu proiectele gerate de către Agenţia naţională pentru Romi...".
Asociaţiile de Romi critică atât Franţa cât şi autorităţile române. "România nu şi-a făcut treaba, crede Ciprian Necula, responsabil al proiectului "Casa Romilor". Statul a permis existenţa reţelelor de trafic uman şi de prostituţie. S-a mulţumit să pună câteva planuri pe hârtie pentru a face plăcere europenilor".
"Risipă sau chiar ne-utilizare"
Situaţia de la faţa locului confirmă diagnosticul pesimist al risipei, sau chiar al non-utilizării fondurilor europene. De fapt, România nu reuşeşte să cheltuiască cele 32 de miliarde de euro de fonduri non-rambursabile pe care Comisia i le-a rezervat din 2007 până în 2013, cu condiţia ca ţara să facă cererea oficială şi să justifice ulterior utilizarea lor.
Arbitru al dezbaterii asupra Romilor, Comisia nu îşi ascunde sentimentul de stânjeneală. Invitată de Franţa şi de către alţii la "mai multă acţiune", ea obiectează afirmând că a multiplicat în ultimii ani iniţiativele, urmărind atât integrarea cât şi non-discriminarea. Dar "integrarea nu va fi efectivă decât odată cu acţiunea dirijată a Statelor, atât la nivel naţional cât şi regional sau local", subliniază executivul european.
Câteva 13.3 miliarde de euro vor fi cheltuite între 2007 şi 2013, via Fondul social european, pentru integrarea Romilor şi a altor grupuri considerate "vulnerabile". In România şi Ungaria, jumătate din ajutoarele primite se dirijează spre Romi. Banii sunt distribuiţi diverselor ţări şi de către Fondurile agricole pentru dezvoltare rurală, iar din mai anul acesta, Statele pot face apel şi la Fondul european pentru dezvoltare regională în vederea ajutării minorităţilor, printre care Romii, pentru a obţine cu mai multă uşurinţă un apartament. Cât despre fondurile structurale, ele permit co-finanţarea proiectelor pentru copii, educaţie sau muncă. In fine, Parlamentul European a alocat 5 milioane de euro pentru lansarea unui proiect pilot de integrare, centrat pe micro-finanţare şi învăţământ.
"Nu banii lipsesc, ci mijloacele adecvate de a-i utiliza", suspină un înalt funcţionar. Ca ultim recurs, Bruxelles a lansat două studii presupuse să identifice programele, proiectele şi politicile de integrare care au reuşit pânaă în prezent.