Zvonul se îngroaşă de la începutul săptămânii : Spania ar putea cere în curând ajutor de la partenerii ei în lupta împotriva datoriei şi speculaţiei. Guvernul face totul pentru a linişti, dar presiunea rămâne puternică.
Pe când ţara se apropia deja de prăpastie, în decembrie 2009, prima de risc oferită pentru investiţiile în Grecia – diferenţa (sau spread) între obligaţiunile greceşti şi germane – a ajuns la 226 puncte de bază. Neîncrederea pieţelor se adâncea faţă de economia greacă, care îşi vedea ratingul de credit în continuă scădere.
După ce a depăşit recorduri în ultimele zile, acum, şase luni mai târziu, economia spaniolă este cea care necesită o primă de risc echivalentă [la 233 de puncte pe 17 iunie]. Măsurile luate de guvernul spaniol sunt considerate insuficiente pentru a garanta atât viabilitatea conturilor publice cât şi o ieşire viguroasă din criză. Şi astfel, cei pe care vice-preşedintele guvernului, Maria Teresa de la Vega, i-a numit ieri "speculatori" mizează pe un deznodământ similar cu cel grecesc, cu un Zapatero sfârşind prin a cere o salvare şi acceptând să se bazeze pe fondul european înfiinţat de responsabilii zonei euro alături de Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru a asigura rambursarea datoriei [Fondul European de Stabilitate]. Vice-preşedinta şi ministrul economiei Elena Salgado au dezminţit ieri această ipoteză, asigurând că Spania "îşi face temele".
Astfel primul-ministru numeşte el-însuşi pachetul de măsuri cu care vine astăzi la summit-ul european : o diminuare accelerată a deficitului public care trece prin reducerea salariilor funcţionarilor şi îngheţarea pensiilor, o înăsprire a sistemului de pensionare şi o reformă a pieţei forţei de muncă care, deşi considerată "light" de către şefii de întreprindere şi pieţe, este o mare contrarietate ideologică pentru socialistul Zapatero. Pentru a completa aceste eforturi, guvernatorul Băncii Spaniei, Miguel Angel Fernandez Ordóñez, a dat ieri, tocmai la timp pentru Summit, semnalul care încă lipsea : Banca Spaniei consideră că restructurarea sistemului financiar este "aproape trasată". Tot atâtea "teme" de neconceput cu şase săptămâni în urmă, dar pieţele se tem încă de iniţiativele şefului guvernului spaniol, precum decizia sa de a aborda reforma pieţei forţei de muncă sub forma unui proiect de lege [aprobat de consiliul miniştrilor în 16 iunie]. Autorităţile din zona euro sunt de asemenea precaute. Comisia Europeană ea-însăşi (care doreşte totuşi aprig să arunce flori Madridului pentru ca pieţele să-şi descleşteze ghearele de pe Spania şi deci de pe euro) s-a văzut forţată să menţină presiunea asupra lui Zapatero cerând măsuri suplimentare de ajustare.
Între timp, unii bancheri se întreabă dacă nu ar fi mai bine să se ceară de bună voie ajutorul fondului de salvare, oricât de grele ar fi modificările solicitate în schimb, astfel încât pieţele să se redeschidă. Directorul FMI-ului Dominique Strauss-Kahn ajunge mâine la Madrid, în "vizită de lucru", pentru a afla mai multe despre acţiunile guvernului. Spania nu este desigur Grecia, dar supravegherea se întăreşte.