Suspendarea preşedintelui Băsescu, orchestrată de către primul ministru, a suscitat mai multe avertismente în Europa. Dar aceste critici reflectă mai degrabă jocurile de putere comunitare şi nu ar trebui să aibă nicio consecinţă, consideră un editorialist.

În ianuarie, pe vremea manifestaţiilor din Piaţa Universităţii, Victor Ponta şi Crin Antonescu s-au plâns la Bruxelles "de atacurile la adresa statului de drept", reaminteşte Ovidiu Nahoi într-un editorial din Adevărul. Dar, mai adugă, "am arătat atunci că era doar o mişcare propagandistică internă, fără urmări la nivel european".

Deşi guvernul lui Ponta şi coaliţia USL au orchestrat în câteva zile schimbarea preşedinţilor celor două camere parlamentare, a Avocatului Poporului şi modificarea regulilor referendumului, măsuri culminând pe 6 iulie cu suspendarea preşedintelui, toate aceastea nu afectează cu adevărat poziţia României în cadrul UE, explică editorialistul.

La fel şi acum, deşi au apărut şi s-au scris deja câteva prostioare, cum că România ar fi "la un pas" de a i se suspenda dreptul de vot în Consiliu sau chiar că ar putea fi chiar scoasă din Uniune. Să fim serioşi. [...] Nu a făcut-o în cazul Ungariei lui Orban, nici în cazul abuzurilor la adresa rromilor comise de Sarkozy – deşi comisarul Viviane Reding personal a avut atunci o reacţie dură. Nu a făcut-o când Silvio Berlusconi şi-a dat singur lege de imunitate în faţa justiţiei.

E adevărat, reacţiile politice sunt dure. Dar poziţia tranşantă a guvernului german este şi o lovitură dată preşedintelui Parlamentului European, social-democratul german Martin Schulz, apărător al guvernului de la Bucureşti. În plus, Germania ar pierde, în persoana lui Traian Băsescu, un aliat-cheie în Consiliul European. În timp ce "flancul sudic" ar câştiga unul în persoana lui Victor Ponta. Cât despre Parlament, poziţiile sunt fix în oglindă faţă de cele referitoare la Ungaria. După atâtea tăceri şi compromisuri, reacţiile de la Bruxelles ţin mai degrabă de realpolitik.

Citiţi articolul în întregime în Adevărul!