Opinie
-
Spaţiul Schengen: Noi frontiere
10 iunie 2013285 47 Dilema Veche Bucureşti -
Criza datoriei publice: Am sacrificat Grecia pentru a salva euro
7 iunie 20131943 213 To Vima Atena -
Şomaj în rândul tinerilor: Toată munca rămâne de făcut
29 mai 2013240 17 El País Madrid -
Industria textilă: Și noi suntem resposabili de muncitorii din Bangladesh
3 mai 20131452 94 NRC Handelsblad Amsterdam -
Olanda: Lăsaţi baltă regele, angajaţi un actor
30 aprilie 2013265 40 The New York Times New York -
Spania: Şase milioane de motive pentru o schimbare de politică
26 aprilie 2013612 226 El Periódico de Catalunya Barcelona -
Criza din zona euro: O singură reţetă nu funcţionează pentru toţi
24 aprilie 2013987 131 Süddeutsche Zeitung München -
Austeritate: Ce faceţi, domnule Rehn?
22 aprilie 2013244 137 El País Madrid -
Dezbatere: Inima Europei
18 aprilie 2013428 155 El País Madrid -
Democraţie: Pentru o Republică europeană
5 aprilie 20131260 299 Frankfurter Allgemeine Zeitung Frankfurt -
Dezbatere: Un “Imperiu latin” împotriva supraputerii germane
26 martie 20133224 491 Libération Paris -
Cipru: De vină sunt întotdeauna ceilalţi
21 martie 2013301 128 Frankfurter Rundschau Frankfurt -
Instituţii europene: Mari idei şi mult limbaj de lemn
15 martie 2013190 25 Revue Politika Brno -
Dezbatere: Europa şi-a pierdut cetăţenii
11 martie 2013806 98 El País Madrid -
Republica Cehă: Václav Klaus, adio scandalagiului Europei
7 martie 201394 17 Hospodářské noviny Praga -
Spania: Se va extinde efectul Grillo?
5 martie 2013173 19 El País Madrid -
Marea Britanie: A-A-Am pierdut ratingul de top
25 februarie 201353 16 The Times Londra -
Cipru: Este ora acţiunii!
25 februarie 201322 O Phileleftheros Nicosia -
Război în Mali: Mâna invizibilă a Europei
18 ianuarie 2013185 23 La Tribune Paris -
Marea Britanie: Europa sătulă de îndărătnicia britanică
17 ianuarie 2013190 180 I Kathimerini Atena -
UE-Mali: Războiul care anunţă moartea Europei apărării
16 ianuarie 2013491 65 Süddeutsche Zeitung München -
Social: Sfântul Precarius, noul patron al Europei
15 ianuarie 2013859 17 NRC Handelsblad Amsterdam -
Marea Britanie: Iluzii pierdute în privinţa Europei
14 ianuarie 2013107 24 Financial Times Londra -
Marea Britanie: Vor lua poziție, în sfârșit, pro-europenii?
14 ianuarie 2013104 68 The Guardian Londra -
Republica Cehă-Slovacia: Cehoslovacia ar fi putut fi fericită
7 ianuarie 2013154 165 Respekt Praga -
Democraţie: Să atragem cetăţenii Europei!
4 ianuarie 2013535 98 Project Syndicate Praga -
Danemarca: Să ne implicăm cu adevărat în Europa!
4 ianuarie 2013107 72 Berlingske Tidende Copenhaga -
Chestionar de Anul Nou: 40 de întrebări-capcană despre Europa
31 decembrie 2012848 55 Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung Frankfurt -
Criza datoriei publice: Europa, supravieţuitoarea anului
21 decembrie 2012275 60 El País Madrid -
Uniunea Europeană: Europa a luat-o razna
18 decembrie 2012379 28 Dagens Nyheter Stockholm -
Polonia: Să faci copii e demodat!
17 decembrie 2012363 54 Polityka Varşovia -
Uniunea Europeană: Fantasma uniunii bancare
12 decembrie 2012121 15 Polityka Varşovia -
Uniunea Europeană: Aceste frontiere dispărute merită un Nobel
10 decembrie 2012420 31 El País Madrid -
Premiul Nobel pentru Pace: O recompensă prea serviabilă
10 decembrie 2012128 16 Slate Afrique Paris -
Regiuni: Separatismul trimite Europa înapoi în Evul Mediu
3 decembrie 20121172 78 24 Ciasa Sofia -
Tineri: Hai să creăm un Erasmus al muncii!
29 noiembrie 2012871 65 Les Echos Paris -
Bugetul UE: Renunţaţi la PAC
27 noiembrie 2012373 38 The Guardian Londra -
Bugetul UE: Maxi-cheltuieli, mini-rezultate
22 noiembrie 201266 81 Der Standard Viena -
Alegeri în Catalonia: Un salt periculos în abisuri
21 noiembrie 201278 41 El País Madrid -
Franța: Elitele ce refuză să privească realitatea în față
20 noiembrie 2012355 83 Die Welt Berlin -
UE-Cote femei: Impunând cote, UE dă dovadă de dirijism moral
15 noiembrie 201255 6 Frankfurter Allgemeine Zeitung Frankfurt -
Germania: Ieşirea din zona euro, intrarea în sărăcie
14 noiembrie 2012586 98 Die Zeit Hamburg -
Grecia: De ce am publicat lista Lagarde
31 octombrie 20121564 90 The Guardian Londra -
Dezbatere: O Europă federală, pentru a reda sens existenţei noastre
29 octombrie 2012305 44 Corriere della Sera Milano -
Grecia: Anti-Merkel proşti şi răi
10 octombrie 2012261 120 Coulisses de Bruxelles Bruxelles -
Grecia-Germania: Trebuia să fi venit mai devreme, Angela
10 octombrie 2012137 22 Frankfurter Allgemeine Zeitung Frankfurt -
Criza zonei euro: MES, un instrument de creare de datorii
9 octombrie 2012239 40 Frankfurter Allgemeine Zeitung Frankfurt -
Dezbatere: Europa, nu suficient de bună pentru francezi
8 octombrie 2012106 80 La Tribune Paris -
Energie: Centralele sunt depășite, să le închidem!
5 octombrie 2012175 24 Frankfurter Rundschau Frankfurt -
Criza zonei euro: Reunificarea Germaniei este păcatul nostru originar
3 octombrie 2012603 153 Der Spiegel Hamburg
După lungi luni de blocaj, statele membre şi Parlamentul European au căzut de acord asupra noilor reguli care facilitează punerea în practică a fronierelor interne spaţiului de liberă circulaţie. Să fie cu adevărat un progres?, se nelinişteşte un jurnalist român. 
Potrivit FMI, planul de salvare a Greciei a permis mai ales creditorilor săi să scape de responsabilitatea lor şi să se protejeze de riscurile de contagiere. Grecii ar trebui să se revolte şi să rediscute condiţiile împrumutului, estimează To Vima. 
6 miliarde de euro pentru 6 milioane de tineri europeni fără slujbe: planul prezentat de Germania şi Franţa răspunde unei urgenţe absolute. Dar pentru ca el să ofere locuri de muncă şi speranţă unei generaţii, trebuie să fie sprijinit de voinţa colectivă. 
Moartea a 500 de persoane într-o uzină de textile din Bangladesh a dezvăluit din nou condiţiile deplorabile în care întreprinderile occidentale îşi fabrică îmbrăcămintea. UE exercită pe bună dreptate presiuni asupra autorităţilor bengali, dar ar trebuie să se intereseze şi de cazul altor ţări.
În 30 aprilie, în Olanda, regina Beatrix a abdicat în favoarea fiului ei. Deoarece monarhia nu are nicio putere politică și costă foarte scump, în plus, scriitorul Arnon Grunberg propune înlocuirea familiei regale cu actori profesioniști, care ar putea juca rolul perfect și cu mai puțini bani publici. 
Sunt acum peste 6 milioane de şomeri în regat. Un dezastru economic şi social care se agravează, în ciuda terapiei de şoc aplicate de către guvern şi de UE. Oare cât trebuie să ne mai adâncim în criză înainte să încercăm o altă politică?, se întreabă El Períodico. 
“Politica de austeritate şi-a atins limitele”, asigură José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene. Este pentru prima oară când Bruxelles repune în discuţie această politică. Ar fi momentul să se realizeze că o singură cale pentru ţări atât de diferite nu poate funcţiona, comentează Süddeutsche Zeitung.
Disciplină şi tăieri bugetare: remediul prescris zonei euro de la începutul crizei nu mai are unanimitate, nici printre cei care îl aplică. Din păcate, alegătorii nu pot să participe la o dezbatere decisă de responsabili care nu au fost aleși, în fruntea cărora se află comisarul european pentru Afaceri economice. 
Criza a accentuat egoismele naţionale în ţările din UE, abandonând proiectul de cooperare pe care se bazează construcţia europeană. Şi, departe de o divizare între nord şi sud iraţională şi care poate duce UE la sinucidere, este nevoie să recuperăm coeziunea şi interdependenţa, susţine un filosof spaniol. 
Pragmaticii, conducători politici sau cetățeni, nu au reușit să construiască o UE prosperă și pe deplin democratică. A venit deci timpul ca visătorii, cei care sunt astăzi adevărații realiști, să facă ceva, sunt de părere politoloaga Ulrike Guérot și scriitorul Robert Menasse. 
Filosoful italian Giorgio Agamben relansează ideea unei uniuni între țările din Sudul Europei, creionată cândva de confratele său Alexandr Kožev, în 1945. Ideea lor ar putea contrabalansa greutatea câștigată treptat de Germania în sânul UE. 
Bănci lacome, UE sau Angela Merkel: căutarea celor responsabili de criza cipriotă urmează liniile de conflict obişnuite ale crizei euro. Dacă însă fiecare e răspunzător de greşelile societăţii, ciprioţii ar trebui să-şi sacrifice o parte din economii, asigură un editorialist german. 
An de an, UE produce mii de pagini de rapoarte, discursuri şi texte de legi. Toate acestea, presupuse să ducă înainte proiectul european, au un lucru în comun: un limbaj pompos şi ireal demn de un regim dogmatic, deploră un politolog ceh. 
Ultimele cifre ale Eurobarometrului arată clar ceea ce rezultatele electorale sugerează unele după altele: loviţi de criză, europenii nu mai au încredere în UE. După ce a fost salvat euro, trebuie salvată legitimitatea UE, şi dacă este posibil înainte de alegerile din 2014. 
Sfârşitul mandatului preşedintelui ceh, pe 7 martie, reprezintă ieşirea de pe scena europeană a unui personaj controversat şi extrem de eurosceptic. Dar în spatele atitudinii provocatoare, el ascundea lipsa unei adevărate viziuni politice. 
Criză economică, excludere a tinerilor, discreditare a partidelor politice: situaţia care a încurajat succesul Mişcării 5 Stele în Italia ar putea avea acelaşi efect în cealaltă ţară importantă aflată în dificultate, din Sudul Europei, previne sociologul Enrique Gil Calvo. 
Pe 22 februarie, Marea Britanie a intrat în rândul statelor europene care şi-au pierdut ratingul maxim AAA, corespunzător încrederii în rambursarea datoriei publice, în momentul în care agenţia de rating Moody’s a retrogradat ţara la Aa1. Este o ruşine pentru primul ministru David Cameron, dar nu un şoc pentru pieţe, notează The Times, care încurajează guverul să continue politica de austeritate. 
Ales cu un număr mare de voturi pe 24 februarie, noul preşedinte cipriot, conservatorul Nicos Anastasiades va avea o sarcină principală: redresarea ţării. Și nu există timp de pierdut, previne cotidianul Phileleftheros. 
La o săptămână de la lansarea operaţiunilor împotriva islamiştilor care controlează nordul Mali-ului, francezii sunt în continuare singurele forţe occidentale desfăşurate pe teren. Dar cei Douăzeci şi Şapte, care au renunţat la o capacitate militară comună, sunt prezenţi pe alte fronturi, deşi în moduri mai discrete. 
În ajunul mult-aşteptatului discurs al primului ministru britanic, privind statutul de membru UE al Marii Britanii, corespondentul cotidianului grecesc I Kathimerini la Bruxelles spune că, indiferent de ceea ce va spune David Cameron la Amsterdam, Marea Britanie este practic deja în afara Uniunii.
Intervenţia armată a Franţei în Mali este un război purtat solitar în numele întregii Europe. Slabele mijloace de desfăşurare care îi sunt oferite de partenerii săi nu sunt doar eschive: sunt şi clopotele care anunţă moartea Europei apărării. 
Austeritatea şi dictatele pieţelor au creat o grămadă de noi “fideli”: aşa-numiţii precari, care ameninţă giuvaierul civilizaţiei europene, securitatea socială, constată scriitorul belgian Geert Van Istandael. 
În discursul său despre Europa, de vineri - 18 ianuarie, premierul britanic David Cameron trebuie să ţină seama de starea de spirit eurosceptică din rândurile Partidului Conservator, dar, mai presus de toate, trebuie să vorbească în numele ţării, mai degrabă decât în numele partidului, şi să menţină Marea Britanie în Europa, susţine un editorialist de la Financial Times.
Marea Britanie riscă să fie dată afară din UE de politicieni și magnați media eurofobi. Pro-europenii trebuie să scape de temerile lor și să lanseze o dezbatere obiectivă despre statutul de membru al UE al Marii Britanii, arată un editorial al The Guardian. 
Cu douăzeci de ani în urmă, Cehoslovacia s-a rupt în două ţări noi. Dar dacă Republica Cehă şi Slovacia ar fi rămas împreună şi ar fi transformat fosta naţiune şubrezită într-o ţară multi-etnică, cele două societăţi ar fi fost astăzi cu mult mai democratice, susţine un editorialist care are ambele naţionalităţi. 
Înaintea alegerilor europarlamentare din 2014, Uniunea Europeană poate învăţa multe din recentul scrutin prezidenţial desfăşurat în Statele Unite despre modul în care trebuie să mobilizeze cetăţenii, despre obţinerea legitimităţii şi dobândirea unei influenţe mai mari pe plan internaţional. 
Danezii celebrează cea de-a patruzecea aniversare a intrării lor în Uniune cântărind avantajele şi inconvenientele. Pentru a nu compromite viitorul, toate forţele politice ale ţării trebuie să se asocieze şi să prezinte proiecte îndrăzneţe, cere Berlingske. 
Trei ani de criză euro, 2013 bate la uşă şi tot mai aveţi întrebări? Eseistul Hans Magnus Enzensberger e în aceeaşi situaţie. Vehementul critic al birocraţilor de la Bruxelles a ticluit un chestionar – cu întrebări cât se poate de obiective, fireşte. Mult succes! 
2012 părea să fie un an foarte periculos pentru zona euro şi întreaga UE. Dar catastrofa nu s-a adeverit, mai ales fiindcă Angela Merkel a făcut concesii, ceea ce i-a permis lui Mario Draghi, preşedintele BCE, să intervină. În 2013, europenii vor trebui să rămână vigilenţi. 
Înfiinţată pentru a da o formă politică valorilor comune ale europenilor, Uniunea, cu complicitatea statelor membre, a acumulat putere şi competenţe în detrimentul intereselor popoarelor pe care era presupusă să le apere, denunţă scriitorul irlandez Colm Tóibín. 
Femeile poloneze urmează studii superioare şi se gândesc să devină mămici foarte târziu, uneori prea târziu. Polonia este pe cale să ajungă pe primul loc în clasamentul ţărilor care nu mai fac copii, scrie o editorialistă a săptămânalului Polityka. 
Uniunea bancară a fost deja întârziată cu mai mult de 10 de ani şi nu s-ar zice că situaţia riscă să se schimbe la viitorul summit UE, de joi. În mod evident, interesele naţionale ale unor state membre sunt pe cale să treacă înaintea binelui comun, deploră editorialistul săptămânalului Polityka. 
Decernarea Premiului Nobel pentru Pace Uniunii Europene a nedumerit multă lume. Şi totuşi, scrie politologul José Ignacio Torreblanca, o recapitulare a lungului "război civil european" început în secolul al XIX-lea ar trebui să fie îndeajuns pentru a justifica aceste onoruri. 
Desigur, ideea europeană merită să fie distinsă cu un premiu. Dar nu Uniunii de astăzi, care vinde arme şi făureşte şomeri, ar fi trebuit Comitetul Nobel să-i înmâneze premiul, consideră un jurnalist algero-tunisian. 
Catalani, scoţieni, flamanzi... Europa de Vest cade din ce în ce mai mult pradă separatismului. Pentru eseistul bulgar Ivailo Ditchev, sub pretextul de a-şi apăra identitatea, noii naţionalişti se retranşează precum boierii feudali în spatele bunăstării lor economice. 
Criza lasă pe marginea drumului 14 milioane de tineri europeni fără locuri de muncă sau formare profesională, dar nimeni nu-i menţionează în discuţiile despre bugetul UE. Şi ce-ar fi să alocăm ceva bani pentru a-i integra în mediul muncii pretutindeni în Uniune?, propune un consultant francez. 
Politica Agricolă Comună a fost unul dintre subiectele de dispută în cursul summitului UE de săptămâna trecută. Într-o perioadă de criză economică, cum putem să ne alăturăm francezilor pentru a susţine cheltuirea a 50 de miliarde de euro pentru o politică de pe urma căreia beneficiază fermierii bogaţi şi care nu conţine măsuri de protecţie a mediului înconjurător, acuză editorialistul pe probleme ecologice George Monbiot. 
UE cheltuieşte o treime din bugetul său încercând să reducă decalajul dintre statele membre mai bogate şi cele mai sărace. Şi totuşi cele din urmă încă nu şi-au recuperat întârzierea. Acum când cele Douăzeci şi Şapte negociază bugetul UE, ar fi momentul să-şi schimbe metoda. 
Problema secesiunii Cataloniei se va afla în miezul alegerilor regionale din 25 noiembrie. Preşedintele regiunii, Artur Mas, intenţionează să obţină majoritatea absolută, care i-ar permite să legitimeze un referendum asupra acestei probleme. Însă campania este atât de vehementă încât evenimentele ar putea scăpa uşor de sub control, se îngrijorează autorul Javier Cercas. 
Învinuită că îşi vâră capul în nisip în faţa crizei, Franţa este degradată de agenţia Moody's şi devine copilul-problemă al Europei. Dar această situaţie îi lasă indiferenţi pe politicienii elitişti de la Paris - polemizează un jurnalist din Berlin în cotidianul conservator Die Welt. 
E treaba fiecărei ţări să asigure egalitatea în drepturi a cetăţenilor ei. Autoritățile de la Bruxelles nu au de ce să se amestece. Căci nu le ajută cu nimic pe femei; în schimb, îşi fac tot mai mulţi duşmani din pricina dirijismului moral. 
Ce se întâmplă dacă Germania renunţă la euro? Economistul Gustav Horn de la Fundaţia Böcklin, asociată sindicatelor germane, descrie zilele de după retragere; intră în scenă şi Thilo Sarrazin, cel mai popular critic german al monedei europene. 
În 2010, aşa-numita “Listă Lagarde” care nominalizează peste 2 000 de evazionişti greci, a fost înmânată guvernului elen. Dar nu a existat nicio urmare. Kostas Vaxevanis, redactor şef al Hot Doc, a fost arestat recent pentru publicarea acesteia. Pentru el, este un simptom al corupţiei din Grecia. 
Singurul mijloc de a face faţă tulburărilor provocate de criza economică şi politică europeană este crearea unui stat federal puternic, descentralizat şi respectat, asigură scriitorul italian Claudio Magris. 
Vizita Angelei Merkel la Atena, pe 9 octombrie, a condus la manifestaţii în decursul cărora cancelarul a fost caricaturizat sub trăsăturile lui Hitler. Excese vecine cu prostia şi care îi împiedică pe greci să-şi înfrunte responsabilităţile, reacţionează un jurnalist francez. 
Un semn de bunăvoință, un simbol, un gest… Ceea ce presa germană a numit în ultimele zile, pur şi simplu, o vizită de prietenie a venit prea târziu şi a fost prea puţin, crede Frankfurter Allgemeine Zeitung. 
Mecanismul european de stabilitate lansat pe 9 octombrie trădează creatorii şi textele fondatoare ale UE, se zbârleşte Frankfurter Allgemeine Zeitung, apărător sfredelitor al politicii germane de stabilitate. Şi nimic nu lasă de crezut că acest mecanism va asigura salvarea uniunii monetare. 
Tratatul bugetar european va fi votat marţi, 9 octombrie, în Camera Deputaţilor. Dar ce propune Parisul pentru a reforma Uniunea? Nimic, sau prea puţin, dovadă a unei clase politice prea răsfăţate, este de părere o jurnalistă franceză aflată la Bruxelles. 
Testele de rezistență făcute de Europa la centralele sale nucleare dau destule motive pentru a le închide pe cele vechi. Dar Comisia nu are curajul de a urma exemplul german și preferă să mizeze pe o modernizare costisitoare, deplânge Frankfurter Rundschau. 
La treizeci de ani după ce a fost ales cancelar şi la douăzeci şi doi de ani de la reunificarea Germaniei, Helmut Kohl acceptă să fie sărbătorit drept părinte al unificării germane. În realitate însă – polemizează Wolgang Münchau –, odată cu anexarea pripită a RDG-ului la RFG, el a pregătit terenul pentru criza euro. - 1 of 4
- next