Ecologie şi dezvoltare durabilă
-
Încălzire climatică
Europa, nici caldă, nici rece
13 decembrie 20112Público Madrid -
16 noiembrie 20112Trouw Amsterdam
-
Transport fluvial
În apele secate ale Dunării
26 octombrie 2011NRC Handelsblad Rotterdam -
Industria alimentară
Marii tâlhari de peşti au scăpat din nou
14 iulie 2011The Times Londra -
Schimbări climatice
Polonia rămâne rece la reducerea emisiilor de CO2
5 iulie 20112PresseuropRzeczpospolita -
30 mai 20111PresseuropThe Guardian
-
23 mai 20116Polityka Varşovia
-
Islanda
O nouă erupţie ameninţă Europa
23 mai 2011PresseuropMorgunbladid -
MEDIU ÎNCONJURĂTOR
Energiile verzi? Nu în curtea mea!
6 mai 20114Il Post Milano -
Biodiversitate
Bruxelles îşi prezintă noua strategie de protecţie a faunei
4 mai 2011PresseuropEl Periódico de Catalunya -
2 mai 20112VoxPublica.ro Bucuresti
-
Mediul înconjurător
Sistemul cotelor de pescuit va fi revizuit
2 martie 2011PresseuropThe Guardian -
Marea Britanie
Toată lumea îi spionează pe militanţii ecologişti
15 februarie 2011PresseuropThe Guardian -
Spania
Oraşele nu mai respiră
9 februarie 2011PresseuropPúblico -
Mediu înconjurător
Consumatorii europeni ameninţă Amazonia
25 ianuarie 2011PresseuropPúblico -
21 ianuarie 2011PresseuropLibération
-
Schimbări climatice
Viitorul nostru este eco-dictatura?
13 decembrie 20104Der Freitag Berlin -
Energii regenerabile
Europa se pune pe verde
29 noiembrie 2010Il Foglio Milano -
Italia
Napoli, oraşul pubelă
23 noiembrie 2010PresseuropLa Stampa -
Mediul înconjurător
Sistemul certificatelor de emisii de carbon nu funcţionează
6 octombrie 2010PresseuropInformation -
Ungaria
O catastrofă anunţată
6 octombrie 2010PresseuropNépszabadság -
Energii regenerabile
Portugalia, un model de urmat
20 august 20101The New York Times New York -
Incendii
Portugalia distrusă de flăcări
16 august 2010Presseuropi -
12 august 2010PresseuropDie Tageszeitung
-
Biodiversitate
Sărmana Mare Nostrum
3 august 2010Público Madrid -
Energie
Să cucerim Bastilia petrolieră!
14 iulie 20101Frankfurter Rundschau Frankfurt -
Biocarburanţi
Nu chiar atât de verzi
16 iunie 20101Trouw Amsterdam -
Managementul Deşeurilor
UE abordează problema deşeurilor
15 iunie 2010PresseuropDziennik Gazeta Prawna -
Incălzire globală
Vacanţă la Marea Baltică?
25 mai 2010PresseuropNewsweek Polska -
21 mai 20101PresseuropLe Monde
-
Olanda
Un impozit pe carne
7 aprilie 20101PresseuropNRC Handelsblad -
Dezbatere
Nori asupra stiinţei climatului
12 februarie 20102NRC Handelsblad Rotterdam -
Mediul înconjurător
Începe marea curăţenie a Mării Baltice
11 februarie 2010PresseuropHelsingin Sanomat -
Republica Cehă
Afacerea bună a racket-ului ecologic
25 ianuarie 20102Lidové noviny Praga -
22 decembrie 20092El País Madrid
-
18 decembrie 2009Presseurop
-
17 decembrie 20093The Guardian Londra
-
14 decembrie 20091Die Zeit Hamburg
-
COP15
Reînnoirea sau moartea
10 decembrie 2009El Mundo Madrid -
8 decembrie 2009PresseuropMladá Fronta DNES
-
COP 15
Mult zgomot pentru nimic ?
7 decembrie 2009Presseurop -
Schimbările climatice
Stocarea de CO2 nu este soluţia miracol
7 decembrie 20091Trouw Amsterdam -
7 decembrie 2009The Independent Londra
-
Summitul de la Copenhaga
UE, cea care ţine coarda
4 decembrie 2009La Stampa Torino -
26 noiembrie 2009PresseuropJyllands-Posten
-
COP15
Încă un summit inutil?
16 noiembrie 2009PresseuropBerlingske Tidende -
13 noiembrie 2009PresseuropDe Volkskrant
-
11 noiembrie 2009PresseuropPúblico
-
Conferinţa de la Copenhaga
Prea puţină CooPerare
6 noiembrie 2009PresseuropThe Independent -
Schimbare climatică
Europa de Est nu va plăti pentru ceilalţi
30 octombrie 20091PresseuropGazeta Wyborcza
La Durban, UE nu a fost capabilă să adopte o poziţie comună în privinţa cotelor de emisii de gaze cu efect de seră după 2012. Acest lucru se întâmplă mai ales din cauza fostelor ţări comuniste din UE, care au apărat actualele cote, avantajoase pentru ei în mod deosebit. 
Mările din jurul Europei sunt ameninţate de o nouă sursă de poluare. Mii de tone de arme chimice sunt pe punctul de a rugini şi de a începe să-şi deverseze conţinutul în apă. Au început deja investigaţii cu privire la posibilele consecinţe ale acestui dezastru în Marea Baltică. 
Dunărea, al doilea râu ca lungime din Europa, este unul dintre cele mai puţin navigabile de pe continentul european. În ciuda programului Strategia Dunării, seceta prelungită a acestei veri a condus la nivele extrem de scăzute ale apei, care, aşa cum era de aşteptat, au generat blocaje majore de navigaţie. 
UE planifică o revizuire a politicii sale în domeniul pescuitului pentru a împiedica extincţia mai multor specii de peşte. Dar greutatea lobby-urilor industriale şi viziunea îngustă a unora dintre statele membre vor îngreuna considerabil această sarcină. 
În timp ce unii sunt îngropaţi sub mormane de gunoi, considerate ca fiind o pacoste, alţii câştigă bani din ele. Săptămânalul Polityka examinează cazul înfloritoarei afaceri suedeze din jurul deşeurilor. 
Contrar a ceea ce se crede, primele victime ale acţiunilor în numele protecţiei mediului nu sunt centralele nucleare sau incineratoarele pentru deşeuri, ci instalaţiile preferate de ecologişti: centralele hidroelectrice, panourile solare sau parcurile eoliene.
Fondatoare a unei cooperative de producţie de energie regenerabilă, una dintre primele din Germania, Ursula Sladeck a primit de curând în Statele Unite prestigiosul premiu Goldman pentru mediu înconjurător.
Conferinţa de la Cancun asupra climatului a permis unele progrese în lupta împotriva schimbărilor climatice. Dar pentru săptămânalul german Der Freitag, va trebui să alegem între două modele: eco-dictatură şi eco-craţie. 
Criza a permis o reducere a emisiilor de CO2, dar subminează de asemenea fundamentele "economiei verzi" după moda europeană. Repunând în discuţie subvenţiile pentru tehnologiile cele mai puţin eficiente, acest şoc poate fi benefic pentru dezvoltarea sectorului. 
Sătulă să importe combustibili fosili din ce în ce mai scumpi, ţara s-a întors cu succes spre energiile regenerabile. Un voluntarism care a dat roade, şi care ar trebui să-i inspire şi pe vecinii săi europeni. 
Primul studiu la nivel mondial cu privire la starea oceanelor, din Arctica în Antarctica, trecând prin mările tropicale, oferă un verdict alarmant : Marea Mediterană este cea mai ameninţată din lume. 
Nimeni nu ştie când va fi depăşită catastrofa din largul Louisianei. Din acest motiv trebuie să ne întoarcem spre soare şi să facem propria noastră revoluţie energetică, asigură sociologul german Ulrich Beck. 
Introducând o nouă certificare pentru biocarburanţi, în 10 iunie, Comisia Europeană intenţionează între altele să lupte împotriva distrugerii pădurilor. Dar biocarburanţii sunt lacomi în terenuri cultivabile. Iar dacă deplasăm suprafeţe agricole, va trebui să renunţăm la păduri în alte zone... 
Climato-scepticii au vântul în spate: ei exploatează cele mai mici greşeli ale oamenilor de ştiinţă pentru a explica faptul că încălzirea globală nu este rezultatul activităţii umane şi pentru a acuza de impostură IPCC-ul, organismul însărcinat de evaluarea schimbărilor climatice. Cu o bună doză de rea-credinţă, denunţă trei profesionişti în domeniu, pentru NRC Handelsblad. 
Arestarea unui militant verde care cerea bani pentru a nu se opune proiectelor imobiliare a ridicat vălul asupra acestei noi forme de şantaj. O practică căreia i se consacră la nivel mondial grangurii ecologiei, afirmă scriitorul Ivan Brezina.
La conferinţa de la Copenhaga (COP15), suveranitatea statelor a fost principalul obstacol în calea unui acord asupra climatului. Soluţia, asigură politologul José Ignacio Torreblanca, ar fi de a urma exemplul UE în două domenii: tehnologii şi instituţii. 
Considerat ca fiind una dintre ultimele şanse de a salva planeta, summit-ul de la Copenhaga nu a fost la înălţimea speranţelor, scrie presa europeană. De la diplomaţie la economie, poate ar trebui trase câteva învăţăminte. 
Summitul de la Copenhaga nu este doar o întâlnire cu privire la tema gazelor din atmosferă şi a schimbărilor climatice, susţine scriitorul britanic George Monbiot. Este şi o şansă de a redefini umanitatea, care nu mai poate supravieţui fără impunerea unor restricţii. 
Mii de apărători ai mediului se află la Copenhaga pentru a influenţa negocierile dintre state cu privire la încălzirea globală. Din ce în ce mai profesionişti, aceştia se pun destul de greu de acord asupra strategiei care ar trebui adoptate. 
Pentru a limita emisiile de CO2 şi a reduce încălzirea globală, sistemul energetic trebuie neapărat schimbat. În ajunul conferinţei de la Copenhaga asupra climatului (COP 15), Uniunea Europeană a anunţat că intenţionează să producă 20% din energia ei din surse regenerabile.
Deschis cu aşteptări ridicate, summit-ul de la Copenhaga ar putea să se închidă fără niciun acord, sau mai rău, cu un acord fără viitor. De partea lor, "climato-scepticii" neagă subiectul însuşi al conferinţei. Revistă de presă. 
Multe întreprinderi şi organizaţii, inclusiv Shell, se pretind a fi în favoarea depozitării în subsol a CO2-ului captat în fumul industrial. O tehnică pe care mulţi oameni de ştiinţă anterior sceptici par să o susţină astăzi. Dar interesele economice sunt de asemenea natură încât experţii independenţi sunt greu de găsit. 
Ori vom reduce drastic emisiunile de gaze în atmosferă, ori vom avea o planetă pe care nu o vom mai recunoaşte. Cum summitul de la Copenhaga pe tema schimbării climei urmează a se deschide, putem spune că aceasta este una dintre cele mai acute probleme cu care lumea se confruntă în prezent, susţine Johann Hari în The Independent. 
Suntem deja în plin război al cifrelor chiar înainte de a se ridica cortina pe Conferinţa asupra Climatului de la Copenhaga, în 7 decembrie. O luptă fără milă iniţiată de o Europă condusă de ambiţia de a se impune ca lider mondial în lupta împotriva efectului de seră.