Statele membre
-
8 februarie 20121PresseuropRomânia liberă, Jurnalul Naţional, Adevărul, Revista 22
-
Finlanda
Euroscepticismul nu s-a terminat
8 februarie 20122PresseuropHelsingin Sanomat -
România
Un spion la guvern
7 februarie 2012PresseuropAdevărul -
6 februarie 2012PresseuropSME
-
2 februarie 201214PresseuropLe Monde, Le Figaro, La Croix, Libération
-
2 februarie 2012PresseuropNépszava
-
Tratat fiscal
Irlanda începe amar dezbaterea referendumului
1 februarie 20123PresseuropThe Irish Times -
Slovacia
Gorila care distruge sistemul
1 februarie 20127Respekt Praga -
Germania-Italia
Dragi germani, relaxaţi-vă!
30 ianuarie 201223Die Zeit Hamburg -
Italia
A sunat ora concurenţei
26 ianuarie 201221Il Fatto Quotidiano Roma -
România
Baconschi, primul cap care cade
25 ianuarie 2012PresseuropAdevărul -
24 ianuarie 2012PresseuropDie Tageszeitung
-
Europa Centrală
Viena-Budapesta, dus-întors în trecut
23 ianuarie 201216Le Monde Paris -
23 ianuarie 20124PresseuropFinancial Times
-
Ungaria
Falimentul revoluţiei Orbán
20 ianuarie 20129Respekt Praga -
19 ianuarie 20122România liberă Bucureşti
-
16 ianuarie 20121PresseuropAdevărul
-
13 ianuarie 2012PresseuropPolska The Times, Gazeta Wyborcza, Rzeczpospolita
-
12 ianuarie 201217Népszabadság Budapesta
-
Ungaria
Versiunea lui Viktor Orbán
9 ianuarie 2012PresseuropMagyar Hírlap -
6 ianuarie 20129Presseurop
-
5 ianuarie 201231La Stampa Torino
-
Uniunea Europeană
Ungaria este un subiect care ne priveşte pe toţi
4 ianuarie 201239Le Monde Paris -
3 ianuarie 20129Heti Világgazdaság Budapesta
-
3 ianuarie 20122PresseuropHandelsblatt
-
România
Revoluţia? Care Revoluţie?
21 decembrie 20119Jurnalul Naţional Bucureşti -
Ungaria
Încleştare asupra legii presei
21 decembrie 20111PresseuropPresseurop -
Republica Cehă
La Praga, Europa este uneori încă departe
20 decembrie 20116Lidové noviny Praga -
Republica Cehă
Václav Havel – nici înger nici Dumnezeu
19 decembrie 20111Hospodářské noviny Praga -
Revista presei
Cu Václav Havel, Europa reunită pierde un părinte
19 decembrie 2011PresseuropLa Repubblica, De Morgen, Libération & 4 altele -
16 decembrie 20112PresseuropLibération
-
Suedia
În două luntre
16 decembrie 20115PresseuropPresseurop -
13 decembrie 20115PresseuropLe Soir
-
Marea Britanie
Clegg nu aprobă dreptul de veto al lui Cameron
13 decembrie 20113PresseuropThe Independent -
Consiliul European
Zigzagurile diplomaţiei maghiare
12 decembrie 20111PresseuropNépszabadság -
6 decembrie 20113PresseuropDe Standaard
-
6 decembrie 20115PresseuropThe Irish Times
-
30 noiembrie 2011Respekt Praga
-
Ungaria
Reîntâlniri amare cu FMI
25 noiembrie 201127Magyar Nemzet Budapesta -
Portugalia
Grevă generală împotriva austerităţii
24 noiembrie 20111PresseuropPúblico -
Criza datoriilor
Belgia va fi plasată sub tutela Comisiei Europene?
23 noiembrie 20112PresseuropDe Morgen -
23 noiembrie 2011Presseurop
-
Criza din zona euro
Un sat irlandez spune nu băncilor
22 noiembrie 20116Irish Independent Dublin -
Revista presei
Mariano Rajoy nu va avea timp să sărbătorească
21 noiembrie 20115Presseurop -
Spania
O alegere în zadar
18 noiembrie 20116El País Madrid -
18 noiembrie 2011PresseuropCorriere della Sera
-
15 noiembrie 2011PresseuropTo Ethnos
-
Criza datoriilor
Grecia şi Italia, două destine paralele
11 noiembrie 20115Eleftherotypia Atena -
10 noiembrie 20114La Stampa Torino
-
9 noiembrie 20119Financial Times Londra
Numindu-l pe şeful serviciilor secrete în fruntea guvernului, preşedintele Băsescu încearcă să evite alegerile anticipate. Dar această personalitate controversată nu este poate cea mai bine plasată pentru a pune capăt protestelor împotriva austerităţii şi a clasei politice, notează presa românească. 
Candidat mai mult decât probabil pentru realegerea în funcţia actuală, preşedintele francez pare hotărât să propună un proiect economic conceput după modelul german. O strategie care uimeşte presa franceză. 
Exploziv şi misterios, un dosar numit Gorila reuneşte dovezile corupţiei elitei politice şi economice slovace. Cu două luni înainte de alegerile legislative anticipate, cine profită de pe urma acestor dezvăluiri? 
Condescendentă dar eficace: Germania i-a agasat mult timp pe italieni. Dar astăzi, cu decentul Mario Monti la putere, le-ar plăcea să dea la rândul lor câteva lecţii. 
După austeritate, liberalizări. Mario Monti a lansat “Etapa a II-a” a programului său de relansare economică: un plan vast de deschidere pe piaţa concurenţei a sectoarelor protejate, cum ar fi firmele de taximetrie sau şoferii. O schimbare binevenită, dar nu fără riscuri, avertizează un economist. 
Moştenitoare ale Imperiului habsburgic, Austria şi Ungaria împărtăşesc şi o altă experienţă: o relaţie ambiguă cu istoria şi o tendinţă de a tolera derivele politice. La zece ani de la sancţiunile europene împotriva celei dintâi, de ce cea de-a doua pare blocată în anii '30? 
În fruntea unei ţări îndatorate, sub presiune din partea FMI şi ameninţate cu infringement de către UE, primul ministru maghiar se confruntă astăzi cu o opoziţie organizată. Deoarece, din ce în ce mai afectaţi de sărăcie, ungurii şi-au pierdut încrederea în reţetele lui naţionaliste. 
De aproape o săptămână, mii de persoane din toate orizonturile manifestează la Bucureşti şi în alte oraşe din ţară împotriva austerităţii şi a corupţiei care putrezesc sfera politicii. Ar fi timpul, crede un sociolog român, ca guvernul să îi ia în serios. 
Ameninţând Budapesta cu sancţiuni financiare şi urmăriri penale dacă guvernul nu-şi schimbă politica economică şi judiciară, UE pare să fi început un proces care i-ar permite să scape de prim-ministru, aşa cum a făcut-o cu Berlusconi sau Papandreu. Dar nu va fi atât de simplu.
Întărirea executivului şi slăbirea contra-puterilor este criticată de o parte a presei maghiare, ca şi în Europa. Iar acestea, în momentul în care ţara este lovită de o criză financiară care se agravează pe măsură ce creşte neîncrederea investitorilor faţă de politica Budapestei. 
Pentru a înţelege reculul naţionalist şi identitar al actualului guvern maghiar, trebuie să căutăm în istoria ţării, estimează un expert în literatura maghiară. Mai ales în slăbiciunea burgheziei sale şi în frustrările născute din înfrângerile militare. 
Europa nu poate rămâne indiferentă în faţa derivelor autoritare şi naţionaliste ale prim-ministrului Viktor Orbán. Uniune economică dar şi comunitate de valori democratice, ea trebuie să pună presiune pe Budapesta pentru a o menţine pe drumul cel bun, consideră Le Monde. 
La Budapesta, creşte mişcarea de contestare împotriva primului ministru ungar, acuzat de derive autoritare. Dar în timp ce comunitatea internaţională începe de asemenea să reacţioneze, poporul maghiar nu ar trebui să se bazeze pe ingerinţe străine, consideră filosoful Gáspár Miklós Tamás. 
Pentru majoritatea cetăţenilor din Europa post-comunistă, decembrie este luna comemorării căderii regimului. În România, a devenit în schimb o poveste pe care o societate care trăieşte în lumea iluziilor ieftine şi-o spune neîncetat.
La douăzeci de ani de la "întoarcerea spre Europa", atât de dragă fostului preşedinte Václav Havel, decedat în 18 decembrie, dezbaterea cehă asupra UE opune două tendinţe politice, ambele la fel de lipsite de adevărate idei asupra viitorului Uniunii. 
Fostul preşedinte ceh nu a căutat puterea de dragul puterii, dar a devenit indispensabil pentru ţara lui în anii care au urmat căderii comunismului. Un omagiu adus lui Havel de ziarul din Praga, Hospodářské noviny, după decesul său, în 18 decembrie. 
Presa europeană aduce un omagiu aproape unanim dramaturgului, disidentului şi primului preşedinte al Cehoslovaciei postcomuniste, care a murit pe 18 decembrie din cauza cancerului, la vârsta de 75 de ani. 
Încercând să combată corupţia prin interceptări telefonice ilegale, fostul ministru slovac al Apărării a ajuns să încalce principiile democratice pe care dorea să le susţină şi a fost constrâns să demisioneze. Scandalul afectează şi mai mult încrederea cetăţenilor slovaci în presă şi în politicieni. 
Financiar slăbită, Budapesta a cerut ajutorul Fondului Monetar Internaţional. Un acord ar trebui să fie întocmit înainte de ianuarie 2012. Admiterea unui eşec al primului ministru Viktor Orbán sau intrigi împotriva politicii sale de independenţă? Presa maghiară este împărţită. 
La un an după punerea în aplicare a planului de salvare stabilit de UE / FMI pentru Irlanda, în fiecare duminică locuitorii din Ballyhea manifestează în tăcere împotriva celor care au împins ţara în recesiune. 
Victoria indiscutabilă a Partidului Popular (dreapta) al lui Mariano Rajoy la alegerile legislative din 20 noiembrie – 45% din voturi faţă de 28% pentru socialiştii lui Alfredo Pérez Rubalcaba – îi dă o putere imensă într-o Spanie aflată în marasm, observă presa spaniolă. Dar aceasta nu înseamnă că va avea mână liberă, întrucât criza datoriilor limitează marginea de manevră a liderilor europeni.
Partidul Popular de dreapta al lui Mariano Rajoy este pe cale de a câştiga alegerile generale din 20 noiembrie şi de a aplica măsuri şi mai dure de austeritate. Dar atâta timp cât Germania nu-şi asumă responsabilitatea la nivel european, noul guvern nu va avea nicio putere pentru a scoate ţara din criză. 
La Atena ca şi la Roma, criza a măturat liderii aleşi şi i-a înlocuit cu tehnocraţi a căror principală misiune este punerea în aplicare a planurilor de austeritate cerute de Bruxelles şi de pieţe, şi pe care predecesorii lor nu le-au putut aplica. 
Agonia lui Berlusconi a dus la căderea pieţelor şi a împins dobânzile italiene spre un 7% care prevede o criză a creditelor: o catastrofă care poate scufunda întreaga zonă euro.Singura soluţie previzibilă este stabilirea rapidă a unui guvern de unitate condus de un foarte respectat ex-comisar european, scrie directorul La Stampa. 
O reţea de clanuri corupte controlează sectoarele cheie ale economiei greceşti şi profită de haosul continuu al ţării, scrie autorul lucrării McMafia.