Viaţa celor 27
-
Libertatea de mişcare: Schengen este adevărata Europă
20 aprilie 201016 Polityka Varşovia -
Uniunea Europeană: Lobyiişti îşi acuză supraveghetorii
24 martie 20101PresseuropEUobserver.com -
Agenţii europene : Prea multe, prea scumpe, prea totul
24 martie 2010La Tribune Paris -
România: Lupta împotriva corupţiei stagnează
23 martie 2010PresseuropRomânia liberă -
Economie: Austeritatea nu place tuturor
18 martie 2010212 International Herald Tribune Paris -
Parlementul european: "Occidentalii", stăpâni incontestabili ai exceselor
9 martie 2010251 România liberă Bucureşti -
Strategia UE 2020 : Încă o listă de bune intenţii ?
2 martie 20103 La Stampa Torino -
Grecia/Germania: Weltanschauung în stil grecesc
1 martie 2010641 Süddeutsche Zeitung München -
Germania: Viramente mai simple şi mai vulnerabile
1 martie 2010PresseuropSüddeutsche Zeitung -
Uniunea Europeană : Complot împotriva lui Lady Ashton
26 februarie 2010272 Presseurop -
Comisia Europeană : Prea tulbure: cine face ce?
10 februarie 20101 România liberă Bucureşti -
Uniunea Europeană: Van Rompuy vrea un guvern economic
9 februarie 2010PresseuropLe Soir -
Regiuni: Şase ţări pentru a avea grijă de Dunăre
2 februarie 2010PresseuropRomânia liberă -
Instituţii : Conducătorii UE se joacă de-a v-aţi ascunselea
28 ianuarie 20101 Le Monde Paris -
Memorie: Supravieţuitorii de la Auschwitz sunt trataţi jalnic
27 ianuarie 20101PresseuropFrankfurter Rundschau -
Economie: Să salvăm soldatul atenian
26 ianuarie 20103 La Stampa Torino -
Instituţii : Un milion de cetăţeni pot schimba Uniunea
20 ianuarie 2010583 El País Madrid -
Comisia Europeană : Jeleva, excepţia culturală bulgară
19 ianuarie 2010191 Dnevnik Sofia -
Comisia Europeană : Marele oral poate începe
11 ianuarie 2010Presseurop -
Economie: Vom fi bogaţi în 2020
8 ianuarie 20102 Il Sole-24 Ore Milano -
Preşedinţia Uniunii Europene: Mr Bean Preşedinte
5 ianuarie 2010PresseuropABC -
Uniunea Europeană: Madrid pe scaunul (fragil al) puterii
4 ianuarie 2010Presseurop -
Puncte de vedere din Europa /3: Ce Europă în 2034?
1 ianuarie 201033 Fokus Stockholm -
Puncte de vedere din Europa/2: Spunând "Adio" continentului
29 decembrie 20091087 The Daily Telegraph Londra -
Tribună: Pledoarie pentru o Europă ascultată
23 decembrie 2009PresseuropLe Soir -
Serbia: Belgrad îşi depune candidatura la UE
22 decembrie 2009PresseuropPolitika -
Parlementul european: Să vezi Strasbourg şi să mori de plictiseală!
18 decembrie 2009151 La Repubblica Roma -
Parlamentul European: Chestionar medical exagerat pentru asistenţi
16 decembrie 2009PresseuropFrankfurter Rundschau -
Suedia: O preşedinţie ştearsă dar serioasă
15 decembrie 2009Dagens Nyheter Stockholm -
Consiliul European: Van Rompuy impune un nou stil
11 decembrie 2009PresseuropEl País -
Comisia Europeană : Barroso II, noua echipă franceză
1 decembrie 20091 Presseurop -
Instituţii : Un pic de ambiţie, vă rugăm
1 decembrie 2009Dziennik Gazeta Prawna Varşovia -
Absolvenţi: Pe calea bătătuită spre Bruxelles
27 noiembrie 2009542 Cafébabel.com Paris -
Etica: Bruxelles nu vrea note pentru cheltuieli în plus
26 noiembrie 2009România liberă Bucureşti -
Bruxelles: O listă neagră pentru Comisie
25 noiembrie 2009PresseuropGazeta Wyborcza -
Danemarca: Noul star al climatului
25 noiembrie 2009PresseuropPolitiken -
Consiliul European: Cinci moduri de întrebuinţare despre Bruxelles
24 noiembrie 200938 Rzeczpospolita Varşovia -
Înaltul Reprezentant : Monstrul birocratic la picioarele lui Ashton
20 noiembrie 20091 Der Spiegel Hamburg -
Consiliul European: Herman cine şi care Catherine?
20 noiembrie 200965 Presseurop -
Marea Britanie: Euroscepticii văd clovni peste tot
19 noiembrie 2009PresseuropDaily Express -
Consiliul European: Mici aranjamente între amici
18 noiembrie 200913 Presseurop -
Instituţii europene: Căutaţi femeile !
17 noiembrie 200921 La Stampa Torino -
După 89: Iubesc Europa, dar UE mă disperă
11 noiembrie 2009233 The Observer Londra -
Comisia Europeană : Cine va lua posturile?
11 noiembrie 2009PresseuropWprost -
Nominaţii: Exit Miliband, Van Rompuy se estompează
10 noiembrie 2009PresseuropLe Soir -
Fiscalitate: Spre un impozit european?
10 noiembrie 2009PresseuropDie Presse -
Lituania: Scandal ortografic cu Varşovia
9 noiembrie 2009PresseuropRzeczpospolita -
Marea Britanie: Eurosceptici şi nu prea
6 noiembrie 2009The Guardian Londra -
Diplomaţie: O voce pentru Europa, dar care?
5 noiembrie 2009131 El País Madrid -
Uniunea Europeană: “Dotarea” britanică pusă la îndoială
5 noiembrie 2009PresseuropThe Guardian
Numai atunci când s-au alăturat spaţiului european de liberă circulaţie, în 2007, polonezii s-au simţit cu adevărat parte a Uniunii. Acest club exclusiv întruchipează încă paradisul pentru cei care sunt excluşi din el, spune săptămânalul Polityka.
Imigraţie, pescuit, OMG-uri... 28 de agenţii sunt presupuse să se ocupe de problemele comunitare, să fie cât mai aproape de cetăţeni. Dar ele sunt astăzi prea costisitoare şi uneori prost gestionate. O derivă pe care Bruxelles intenţionează să o oprească. 
Din Grecia în Irlanda, Comisia Europeană îndeamnă statele membre să impună reduceri dureroase în cheltuielile publice. Dar creşte din ce în ce mai mult numărul de critici împotriva "cultului austerităţii", care ameninţă să împingă Europa mai adânc în recesiune. 
Cunoşteam limbajul deplasat al eurodeputaţilor populişti din noile ţări membre, intraţi în Parlamentul din Strasbourg în iunie trecut. Dar le-am subestimat colegii din Europa occidentală, observă România liberă.
După eşecul strategiei de la Lisabona, menită să transforme UE în cea mai competitivă economie mondială în 2010, Comisia trebuie să prezinte în 3 martie strategia UE 2020: un plan care se concentrează pe inovaţie, educaţie şi noile tehnologii pentru a-şi atinge obiectivul în următorii zece ani, şi este deja generatoare de rezerve. 
Grecii sunt trişori care nu merită ajutor. Germanii trebuie să plătească pentru a scoate Grecia din criză, deoarece naziştii au jefuit ţara. Războiul clişeelor este în toi între cele două ţări care reuşiseră totuşi să treacă peste problemele istoriei, regretă Süddeutsche Zeitung. 
După Jose Manuel Baroso şi Herman Van Rompuy, Catherine Ashton este figura europeană pe care toată lumea ar vrea să o urască. La doar câteva luni de la preluarea mandatului de Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe al UE, întrebarea este : poate aceasta să facă faţă mandatului? Presa europeană este confuză în aceasta privinţă. 
După ce a primit liberă trecere din partea Parlamentului, în 9 februarie, noua Comisie europeană îşi va prelua în curând funcţiile. Dar ceaţa care înconjoară crearea sa şi repartiţia neclară a responsabilităţilor dintre comisari riscă să-i mineze funcţionarea, se teme România liberă. 
Catherine Ashton absentă în timpul crizei din Haiti, Herman Van Rompuy invizibil, José Manuel Barroso care îşi apără prerogativele, şi preşedinţia prin rotaţie care caută să existe: presupuse să simplifice acţiunea Uniunii, noile instituţii prevăzute de Tratatul de la Lisabona demarează greu.
Problemele macroeconomice ale Greciei neliniştesc autorităţile europene deoarece, estimează acestea, faptul că Grecia face parte din zona euro contibuie la reducerea credibilităţii monedei europene şi a autorităţilor care i-au permis intrarea în uniune dar care, s-au dovedit mai apoi incapabile de a-i regementa comportamentul. 
Noul tratat de la Lisabona autorizează iniţiativele populare de la un milion de semnături în sus. Dar această cifră nu este suficientă pentru a reglementa acest nou instrument al democraţiei participative. 
Controversată pentru legături financiare dubioase, bulgăroaica a trebuit să renunţe la candidatura ei pentru postul de Comisar pentru Ajutor Umanitar în 19 ianuarie. Dar încăpăţânarea guvernului ei de a o sprijini demonstrează decalajul care încă există între Sofia şi Bruxelles. 
Parlamentul a început luni audierile celor 26 de comisari europeni ai echipei Barroso II. Exerciţiul, nepopular printre candidaţi, permite Camerei să-şi arate şi să-şi consolideze autoritatea, observă presa. 
Europa, regiunea cea mai performantă a lumii în 2010: obiectivul strategic al tratatului de la Lisabona nu va fi, în mod sigur, realizat. Între timp, cele 27 au decis să îşi acorde încă 10 ani pentru a dezvolta un nou model de creştere. Dar în contextul actual, va fi încă şi mai dificil. 
Spania preia conducerea Uniunii pentru şase luni având două obiective: găsirea unui răspuns la criza economică şi punerea în aplicare a tratatului de la Lisabona. Dar cotidianele El Pais şi El Mundo sunt foarte sceptice în privinţa şanselor de succes ale unui guvern deja fragil. Dezbatere. 
Peste 25 de ani, îşi imaginează eseistul suedez Kjell Albin Abrahamsson, Uniunea va cuprinde toate ţările europene - mai puţin Turcia - va avea o politică energetică comună şi va vorbi în sfârşit pe o singură voce, preluând astfel conducerea diplomaţiei internaţionale. 
Înfuriaţi de contribuţia lor de 16 miliarde de euro îndepărtaţilor tehnocraţi de la Bruxelles, pe când PIB-ul britanic este în urma celui al Norvegiei, unii englezi s-au săturat de Europa. Visând la ziua în care Marea Britanie va deveni un paradis fiscal pentru investitorii din lumea întreagă, deputatul conservator Daniel Hannan oferă zece motive de a părăsi UE. 
In ciuda unei puteri lărgite, munca lor, de la votul amendamentelor la prepararea reuniunilor de lucru, se dovedeşte adeseori plictisitoare. Ziua tip a unui deputat european, în luptă continuă pentru o relaxare.
Principalul dosar al preşedinţiei suedeze a UE a fost ratificarea şi intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Dar Suedia a folosit aceste şase luni ca să avanseze câteva dosare mai tehnice. Dagens Nyheter face o evaluare pozitivă a acţiunii acesteia. 
Desemnarea comisarilor europeni care îl înconjoară pe José Manuel Barroso este fructul unor lungi negocieri politice. Iar la acest joc al manevrelor tactice, Franţa este cea care a ieşit cel mai bine, constată presa europeană.
Acum că Tratatul de la Lisabona intră în vigoare, UE va trebui să-şi asume responsabilitatea dacă vrea să joace un rol în lume. Dar semnalul transmis prin numirea noilor ei lideri nu merge în această direcţie, regretă politologul polonez Aleksander Smolar.
Pe planeta Bruxelles, instituţiile europene sunt printre primele care atrag tineri europeni. A obţine un loc permanent la Comisie, înseamnă a găsi Graalul. Pentru a realiza acest lucru exista o singură poartă : concursul. Articolul de pe cafebabel.com. 
În cursul ultimelor luni, o serie de revelaţii a scos la iveală abuzurile financiare comise de către parlamentarii şi miniştrii mai multor ţări membre. Dacă Marea Britanie şi Italie au de ce să li se înroşească obrazul, Germania se descurcă mai bine. Parlamentul European a început să facă curăţenie în propria ogradă. 
Ce învăţătură despre UE putem trage din nominările lui Herman Van Rompuy şi Catherine Ashton ? Cinci lecţii, după părerea lui Pawel Lisicki, redactor şef al cotidianului polonez Rzeczpospolita. 
Numită Înalt Reprezentant al UE pentru Politică Externă, Catherine Ashton a devenit peste noapte una dintre femeile cele mai puternice din lume. Dar rolul ei, considerat chiar şi mai prestigios decât cel al preşedinţiei UE, nu este lipsit de capcane, spune Der Spiegel. 
Numirea primului ministru belgian Herman Van Rompuy în funcţia de preşedinte al Consiliului European şi al comisarului britanic al Comerţului Catherine Ashton în funcţia de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe este departe de a încânta presa europeană, care ar fi sperat ca personalităţi mai puternice să reprezinte Europa. 
Conducătorii celor 27 de State-membre trebuie să aleagă în 19 noiembrie pe cel care va prezida Consiliul şi diplomaţia UE. Dar ceea ce ar fi trebui să marcheze o etapă a construcţiei europene seamănă din ce în ce mai mult cu un obscur târg de locuri de muncă, regretă presa europeană. 
Majoritare în rândul populaţiei europene, femeile sunt totuşi sub-reprezentate în posturile cheie ale instituţiilor. În momentul când cei 27 se reunesc pentru a desemna personalităţile care urmează să ocupe cele mai înalte funcţii ale Uniunii, femeile cer ca paritatea să fie respectată. 
Douăzeci de ani după căderea Zidului de la Berlin, speranţa inspirată de acest eveniment a fost înăbuşită de o Uniune Europeană care urmăreşte "să standardizeze atitudinile şi comportamentele", susţine Henry Porter în The Observer. 
Oponenţii tratatului de la Lisabona au susţinut multă vreme că tratatul anunţă moartea guvernelor naţionale. Dar când vine vorba de marile finanţări ori de sistemul bancar, suveranitatea nu mai înseamnă prea mult în ochii unor eurosceptici precum conservatorii britanici, afirmă Seumas Milne în The Guardian. 
Tratatul de la Lisabona prevede înfiinţarea unui serviciu diplomatic comun pentru cele 27 de state, sub autoritatea unui Inalt Reprezentant. Dar state şi diverse instituţii îşi dispută dreptul de a-l conduce.