Viaţa celor 27
-
Instituţii: Barroso relansează cuvântul care supără
13 septembrie 201212485PresseuropSvenska Dagbladet, Der Standard, România liberă & 2 altele -
Instituţii europene: Tehnocraţia face loc euroscepticismului
12 septembrie 201216538 El País Madrid -
Cetăţenie: Dar care este “punctul vostru de vedere asupra Europei?”
10 septembrie 20128224 Dilema Veche Bucureşti -
Dezbatere: “Mai multă Europa”, vorbe în vânt
10 septembrie 201218638 Público Lisabona -
Spaţiul Schengen: Bulgaria ar putea lua faţa României
3 septembrie 2012923PresseuropStandart, Le Monde, România liberă -
Dezbatere: Europa federală este o himeră
31 august 2012212182 La Repubblica Roma -
Dezbatere: Bastionul democraţiei este oare solid?
29 august 201211150 Dilema Veche Bucureşti -
Referendum: Pledoarie pentru un referendum european
23 august 201214296 De Morgen Bruxelles -
Criza din zona euro: Toamna tuturor pericolelor
20 august 201226142 Público Lisabona -
Idei: În 2014, să avem alegeri cu adevărat europene
17 august 201222358 La Repubblica Roma -
Limbi: Bruxelles duce lipsă de traducători
8 august 201240514PresseuropSüddeutsche Zeitung -
Slovacia: Bănuită de corupţie la Bratislava, ocupată cu privatizarea la Atena
7 august 20121076PresseuropSME, The Slovak Spectator -
Euromituri (10/10): Cine-şi gerează bine banii face ce vrea cu ei
3 august 20126619 De Groene Amsterdammer Amsterdam -
Euromituri (9/10): Mai întâi naţionalitatea, după aceea identitatea europeană
2 august 201217451 De Groene Amsterdammer Amsterdam -
Euromituri (8/10): Castraveţi bine calibraţi, pentru binele dvs!
1 august 201215519 De Groene Amsterdammer Amsterdam -
EUROMITURI (7/10): Bruxelles nu face toate legile
31 iulie 2012774 De Groene Amsterdammer Amsterdam -
Euromituri (6/10): Birocraţia de la Bruxelles este atât de mică...
30 iulie 2012753 De Groene Amsterdammer Amsterdam -
Euromituri (5/10): UE, un club încă select
27 iulie 20124913 De Groene Amsterdammer Amsterdam -
Criza zonei euro: Liderii UE se aventurează în teren necunoscut
26 iulie 20127647 NRC Handelsblad Amsterdam -
Euromituri (4/10): Primim totuşi ceva în schimbul banilor noştri
26 iulie 20123911 De Groene Amsterdammer Amsterdam -
Euromituri (3/10): Bugetul UE — bani puţini, risipă multă
25 iulie 2012718 De Groene Amsterdammer Amsterdam -
EUROMITURI (2/10) : Lobbyurile, legea celor mai numeroşi
24 iulie 20121106 De Groene Amsterdammer Amsterdam -
Instituţii europene: Barroso profită de criză
19 iulie 2012383PresseuropDer Spiegel -
Instituţii: Există un loc şi pentru euroeretici
19 iulie 201213718 De Groene Amsterdammer Amsterdam -
Italia: Cum se poate ieşi din guvernul de tehnocraţi
17 iulie 20127435 Corriere della Sera Milano -
Dezbatere : Îmbrăţişare sufocantă în stil european
16 iulie 201214119 Die Welt Berlin -
România: Vigilenţa europeană nu este pe placul tuturor
16 iulie 2012476PresseuropJurnalul Naţional, Adevărul -
Dezbatere: Întotdeauna vom avea Parisul
6 iulie 201212582 El País Madrid -
Regiuni: O nouă entitate în inima continentului
3 iulie 2012554PresseuropIl Fatto Quotidiano -
Consiliul European: Monti şi Rajoy îşi iau adio de la suveranitate
2 iulie 201217942 La Vanguardia Barcelona -
Cipru: O preşedinţie pe un scaun neconfortabil
2 iulie 2012742 O Phileleftheros Nicosia -
Consiliul European: “O bătălie câştigată”
29 iunie 201214561PresseuropEl Mundo, El País, Le Figaro & 2 altele -
Consiliul European: Un salt înainte
29 iunie 2012133106 France Inter Paris -
Consiliul European: Da, euro este muritor
28 iunie 201213939PresseuropLe Monde, Handelsblatt, Público & 2 altele -
Consiliul European: Vietnamul Europei
28 iunie 2012151120 La Repubblica Roma -
Consiliul European: Un stress-test pentru europeni
27 iunie 20126561 El País Madrid -
Zona euro: Jocul Germaniei în finala pentru euro
26 iunie 2012195202 Süddeutsche Zeitung München -
Uniunea Europeană: Europa germană nu va avea loc
21 iunie 2012294165 Gazeta Wyborcza Varşovia -
Spaţiul Schengen: Statele supără eurodeputaţii
15 iunie 20124237PresseuropDilema Veche -
Criza datoriei publice: Uniunea politică, uşor de propus, greu de realizat
8 iunie 201211728PresseuropFinancial Times Deutschland, Financial Times Deutschland, Le Figaro -
Spaţiul Schengen: Paris şi Berlin întăresc frontierele
7 iunie 2012945PresseuropDie Tageszeitung -
Irlanda: De ce este necesar pactul fiscal
30 mai 2012541 The Irish Times Dublin -
Sondaj: Europenii au o încredere limitată în UE
30 mai 20123811Presseurop -
Irlanda: “Nu, dar...” la pactul fiscal
30 mai 20127363 The Irish Times Dublin -
Grecia: Plângerea patronilor
28 mai 20121516 Le Monde Paris -
Instituţii UE: Noua aristocraţie de la Bruxelles
28 mai 201210828PresseuropUważam Rze -
Zona euro: “Este sfârşitul hegemoniei germane”
24 mai 201226091 To Vima Atena -
UE-Libia: Serviciile lui Ashton, bănuite de favoritism
23 mai 2012312PresseuropEUobserver.com, Rue89 -
Zona euro: Ora adevărului a sunat
23 mai 201210377 El País Madrid -
Franţa-Germania: Hollande-Merkel, condamnaţi la succes
15 mai 2012463PresseuropLe Figaro, La Croix, Süddeutsche Zeitung
Prin propunerea unei federaţii de state-naţiune, preşedintele Comisiei a trasat o cale ambiţioasă pentru UE. Ceea ce ridică inevitabil problema puterilor executivului de la Bruxelles şi cea a locului rezervat ţărilor membre, observă presa europeană. 
Pentru a relasa construcţia europeană, Herman Van Rompuy şi Mario Monti propun un summit extraordinar. Dar în timp ce lipsa de democraţie în modul de funcţionare a UE este tot mai criticată, această idee venind de la doi conducători care nu au fost aleşi este mai degrabă neavenită, notează un politolog spaniol. 
Cetăţenii europeni au cu siguranţă o opinie asupra subiectelor precum reglementarea finanţelor sau cea a fructelor şi legumelor. Ba chiar o idee despre ce va fi UE în 2020. Ei şi-o pot exprima pe un site lansat de Comisia Europeană. Dar ele nu sunt mereu foarte clare, constată un jurnalist român. 
Conducătorii europeni prezintă conceptul unei integrări sporite drept cheia pentru a ieşi din criză. Dar nu sunt decât cuvinte goale lansate cu multă uşurinţă, arată un istoric portughez.
Din cauza strategiilor conducătorilor lor, tot mai multe ţări, începând cu Germania, îşi abandonează proiectul federal. Dar asta lasă loc unor alternative originale, cum ar fi cea a unui club al Mediteranei sau o uniune latină, notează decanul presei italiene. 
Slăbită cam peste tot în lume, democraţia pare de acum înainte atacată chiar şi în Europa. Iar Uniunea Europeană poate că nu se află în posesia tuturor mijloacelor necesare protejării acestei valori cardinale, observă un editorialist român, confruntat cu criza politică pe care o traversează ţara sa. 
Corolar indispensabil al uniunii monetare şi fiscale, uniunea politică evocată de liderii europeni şi Constituţia aferentă nu ar fi legitime fără acordul democratic al poporului. Iar pentru a-l obţine, trebuie să se treacă printr-o consultare pan-europeană, consideră un editorialist flamand. 
Dacă luna august a fost relativ calmă din punctul de vedere al datoriilor statelor suverane, există din ce în ce mai multe semnale că ne îndreptăm spre un “septembrie negru” pentru uniunea monetară. Neîncrederea dintre statele “virtuoase” din punct de vedere economic şi cele îndatorate atinge un nivel care tinde să indice că Uniunea Europeană se apropie de punctul din care nu se mai poate reveni. 
Cu siguranţă, un spaţiu public european există. Dar suntem încă departe de o adevărată uniune politică. De ce să nu facem din acest proiect ambiţios miza alegerilor din 2014 cu scopul de a mobiliza alegătorii în jurul unui mare proiect european?, se întreabă Andrea Manzella, profesor de drept italian. 
Odată cu intrarea în vigoare a pactului bugetar, oare nu riscă să dispară prerogativa statelor de a-şi determina singure impozitele şi cheltuielile? Pentru ultimul episod al seriei sale despre euromituri, De Groene Amsterdammer evaluează marginea de manevră a statelor. 
Pentru eurosceptici, integrarea europeană ameninţă cultura şi identitatea naţională. Mai există atunci oare o "identitate europeană" comună? În acest nou episod al seriei sale despre euromituri, De Groene Amsterdammer sondează opinia europenilor. 
Se zice adeseori că UE reglementează tot felul de mărunţişuri, de la curbura castraveţilor până la dimensiunea ouălor de ciocolată. Dar sunt într-adevăr aceste regulamente inutile? În acest episod al seriei sale euromituri, De Groene Amsterdammer studiază subiectul. 
Se aude adeseori că 80% din legile noastre provin din legislaţia europeană - un procentaj citat atât de eurosceptici cât de eurofili. Dar în acest nou episod din seria sa Euromituri, De Groene Amsterdammer consideră că această cifră nu este credibilă. 
Se zice că UE se bazează pe o birocraţie greoaie şi costisitoare pentru care lucrează o puzderie de funcţionari, şi care toarnă o groază de mici reglementări. Oare aşa este? Săptămânalul olandez De Groene Amsterdammer încearcă să afle răspunsul la această întrebare în seria sa Euromituri. 
Deja douăzeci şi şapte de membri, şi câţiva care bat la uşă. UE a integrat oare ţări prea diferite, şi acest lucru compromite modul în care este condusă? Răspunsul De Groene Amsterdammer, care analizează zece euromituri. 
Nu-şi fac treaba bine. La doi ani şi jumătate de la debutul crizei datoriei publice, să afirmi acest lucru despre liderii europeni pare a fi o analiză puţin riscantă. 
Euroscepticilor le place să spună că, fiind unul dintre cei mai mari contributori ai UE, olandezii varsă "miliarde de euro" în cuferele celor de la Bruxelles. Primesc ei ceva în schimb? De Groene Amsterdammer încearcă să afle acest lucru în seria sa despre miturile europene. 
Se zice că UE cheltuieşte prea mulţi bani şi în general pentru proiecte inutile. Dar este ea într-adevăr atât de risipitoare? se întreabă Groene Amsterdammer în a treia sa anchetă despre "Euromituri". 
Grupurile de presiune sunt legiune în jurul instituţiilor UE. Care este rolul lor? Câştigă ele de fiecare dată? Groene Amsterdammer a analizat raporturile de forţe. A doua parte a anchetei asupra miturilor europene. 
Deputaţii europeni şi funcţionarii publici din Bruxelles sunt frecvent încadraţi în stereotipuri, ca fiind membri ai unei adevărate "religii". Ceea ce se datorează faptului că ei trăiesc înfăşuraţi ca într-un cocon într-un mediu pro-european, scrie un jurnalist olandez. Dar acum se aud şi alte voci. 
Pentru a calma pieţele, Italia a recurs anul trecut la un guvern de tehnicieni ne-aleşi prin scrutin. Dar, în perspectiva alegerilor din 2013, singura modalitate a partidelor politice de a recâştiga încrederea publicului este de a propune proiecte de utilitate publică, consideră un editorialist. 
În numele interesului general al UE, executivul de la Bruxelles trebuie să facă presiuni asupra ţărilor membre. Exemple ca România, Ungaria şi Italia arată însă opusul: societatea civilă sau culturile locale sunt în mare parte sacrificate. 
Umbra executivului de la Bruxelles este benefică sau dăunează democraţiei unei ţări? În toiul dezbaterii din jurul suspendării preşedintelui Băsescu, presa românească exprimă un sentiment de ambivalenţă faţă de UE.
Dificultăţile economice prin care au trecut Grecia, Spania şi Italia, precum şi complexitatea aparatului politic decizional al Germaniei, au fost multă vreme în centrul atenţiei. Dar viitorul UE mai depinde în mod vital şi de o altă ţară, care ar putea relansa dezbaterea despre Europa: Franţa lui François Hollande. 
Acordul încheiat la Bruxelles, la iniţiativa Spaniei şi a Italiei, înseamnă un singur lucru: trei secole şi jumătate după naşterea lor prin tratatele din Westfalia, statele-naţiune nu pot supravieţui decât delegându-şi suveranitatea. 
Cerere de ajutor financiar şi boicot turc: Nicosia preia preşedinţia Uniunii Europene în condiţii dificile. Dar este o oportunitate crucială, care nu trebuie pierdută, consideră cotidianul Phileleftheros. 
"Club Med" obţine puţin răgaz şi Germania salvează aparenţele: pentru presa europeană, summitul de la Bruxelles permite unele progrese în privinţa mai multor aspecte cheie ale crizei datoriei publice. 
Uniunea bancară, relansarea investiţiilor, aprofundarea uniunii politice şi economice... Summitul din 28 şi 29 iunie ar trebui să reînsufleţească Europa, consideră cronicarul Bernard Guetta. Păcat că protagoniştii acestuia par a fi mai degrabă contabili care gestionează o urgenţă, decât vizionari. 
Consiliul European nu poate să-şi permită găsirea unui nou compromis pe termen scurt, avertizează presa europeană. Conducătorii europeni trebuie să ia serios în considerare riscul prăbuşirii monezii unice, şi cu ea cel al UE. 
Statele membre ale UE se întrunesc în cadrul unui alt summit decisiv. Dar nu fac decât să repete după aceeaşi partitură, sperând o rezolvare de la sine a crizei. La fel precum făceau generalii americani, incapabili să găsescă o cale de ieşire din război, care continuau să bombardeze Vietnamul, denunţă Barbara Spinelli. 
Propunând un control şi mai strict al bugetelor naţionale şi al băncilor, reprezentanţii UE răspund provocării federaliste lansate de către Germania. Dar această soluţie ar putea să se lovească de rezistenţa unor state, fără a domoli atacurile pieţelor. 
Bătălia finală pentru moneda euro a început, avertizează Süddeutsche Zeitung, iar Angela Merkel va trebui să decidă înainte de summitul UE dacă şi în ce fel Germania poate salva moneda comună. 
Părea evident: Berlin îşi va impune viziunea politică şi ordinea sa economică întregii UE. Nu este atât de simplu, spune Gazeta Wyborcza, deoarece modelul ei social este deja în declin şi nici nu este mai bine pregătită decât ceilalţi pentru uniunea politică. 
Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, ar dori un sistem european mai apropiat de federalism şi evocă posibilitatea unei Europe cu “două viteze”. Dar această idee întâmpină dificultăţi juridice chiar şi în Germania, adâncind prăpastia cu preşedintele Franţei, François Hollande. 
Cum Irlanda votează la un referendum pactul fiscal inspirat de germani, pe 31 mai, The Irish Times invită electoratul să se concentreze pe tratat și nu pe probleme irelevante. 
În mijlocul unei crize economice care progresează constant, ar fi lipsit de sens ca irlandezii să voteze afirmativ în privinţa pactului fiscal în referendumul din 31 mai, din moment ce la ora actuală reprezintă doar un set de penalităţi pentru rău platnici. Lăsaţi-o pe mai târziu, comentează Fintan O'Toole. 
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
Să lăsăm Grecia să iasă din zona euro ? Să salvăm băncile spaniole ? Să continuăm să mizăm pe austeritate sau să dăm o șansă creșterii? Întrebări la care conducătorii zonei euro trebuie să răspundă la summitul extraordinar pe care l-au convocat pe 23 mai, dacă vor ca europenii să aibă încă încredere în acest proiect comun.