Viaţa celor 27
-
Franţa-Germania
Merkel doreşte să îşi salveze cuplul
7 februarie 2012PresseuropLibération, Le Figaro, Le Monde & 2 altele -
6 februarie 201210Le Temps Geneva
-
Consiliul European
Un fel de Don Quijote de Bruxelles
31 ianuarie 201248El País Madrid -
Consiliul European
Angela Merkel exagerează
31 ianuarie 201214PresseuropDer Tagesspiegel -
Pact bugetar
Praga decide să rămână la uşă
31 ianuarie 2012PresseuropHospodářské noviny -
Summitul UE
Polonia nu este 100% mulţumită
31 ianuarie 2012PresseuropGazeta Wyborcza, Dziennik Gazeta Prawna -
30 ianuarie 201261PresseuropPúblico, Le Monde, Ta Nea & 2 altele
-
19 ianuarie 2012PresseuropNépszava
-
Parlamentul European
După calmul Buzek, uraganul Schulz
18 ianuarie 20123PresseuropGazeta Wyborcza, Financial Times Deutschland, Wprost, Der Spiegel -
Ungaria-UE
A început încleştarea
18 ianuarie 20128PresseuropMagyar Nemzet, Népszava, Népszabadság -
Uniunea Europeană
Sfârşitul mitului egalităţii
17 ianuarie 2012149Gazeta Wyborcza Varşovia -
Criza datoriei publice
“Merkozy” nu reuşeşte să iasă din austeritate
10 ianuarie 201214PresseuropPresseurop -
Criza datoriilor
2012, an fatidic?
2 ianuarie 201263El País Madrid -
Consiliul European
Danemarca, un preşedinte mic pentru mize mari
2 ianuarie 20126Politiken Copenhaga -
23 decembrie 20114PresseuropHandelsblatt
-
Schimbările climatice
Parlamentul European doreşte să reevalueze tona de CO2
21 decembrie 20112PresseuropEl País -
15 decembrie 201156The Times Londra
-
Revista presei
Preşedinţia poloneză a UE – fără artificii, fără scăpări
15 decembrie 2011PresseuropRzeczpospolita, Dziennik Gazeta Prawna, Gazeta Wyborcza -
Marea Britanie
Precum Insulele Cayman, sub ploaie
12 decembrie 201117The Independent Londra -
Consiliul European
UE nu vrea să accepte că Marea Britanie are dreptate
12 decembrie 2011113The Daily Telegraph Londra -
Consiliul European
A început desprinderea
12 decembrie 20115PresseuropGazeta Wyborcza -
Consiliul European
O zi înfricoşătoare pentru Marea Britanie
9 decembrie 20118PresseuropThe Guardian -
Uniunea Europeană
Uniunea fricii
9 decembrie 20111PresseuropTo Vima -
Republica Cehă
Cu sau fără Europa, trebuie să alegem
9 decembrie 2011PresseuropHospodářské noviny -
Uniunea Europeană
Goodbye Britain
9 decembrie 201129PresseuropLe Monde -
Franţa-Germania
Întoarcerea vechilor demoni
5 decembrie 201127Les Echos Paris -
Parlamentul European
Un cod de conduită pentru deputaţi
1 decembrie 20112PresseuropEl Mundo -
Bugetul UE
Bruxelles strânge cureaua
21 noiembrie 20113PresseuropDziennik Gazeta Prawna -
Criza zonei euro
Grupul din Frankfurt, comandoul Europei
16 noiembrie 201111The Spectator Londra -
16 noiembrie 20116PresseuropPresseurop
-
Dezbatere
Priviţi în urma voastră, Lucas şi Mario
15 noiembrie 201110Financial Times Londra -
Grupul din Frankfurt
Un “nou guvern din umbră”
10 noiembrie 20112PresseuropEl Mundo -
Criza zonei euro
Dacă Grecia ar pleca...
4 noiembrie 201113Le Figaro Paris -
Criza zonei euro
Trăiască gândirea unică, trăiască ereticii!
3 noiembrie 201110Die Presse Viena -
Germania-UE
Dominatoare, fără voia ei
3 noiembrie 20118Die Zeit Hamburg -
27 octombrie 20116Le Monde Paris
-
Summit european
Roma, ţapul ispăşitor ideal
24 octombrie 20117Corriere della Sera Milano -
Criza din zona euro
Îngropăm ideea federală
21 octombrie 20115Le Figaro Paris -
Imigraţie
O Europă în mişcare
14 octombrie 20113Adevărul Bucureşti -
13 octombrie 20111PresseuropPúblico
-
Criza zonei euro
Kohl şi Mitterand ar face oare mai bine?
10 octombrie 20112De Volkskrant Amsterdam -
Grecia
Funcţionarii sunt pe tuşă
3 octombrie 20112PresseuropTa Nea -
Revista presei
Barroso, combativ dar dezarmat
29 septembrie 20117Presseurop -
Preşedinţia UE
O Europă a excluderii
27 septembrie 2011Politiken Copenhaga -
Întreprinderi
Bruxelles se leagă de cabinetele de audit
27 septembrie 20111PresseuropFinancial Times Deutschland -
Franţa
Senatul o ia spre stânga
26 septembrie 2011PresseuropLibération -
Spaţiul Schengen
Dragi bulgari şi români, felicitări, aţi picat la examen!
22 septembrie 20113De Volkskrant Amsterdam -
România-Olanda
Bucureşti declanşează războiul lalelelor
19 septembrie 20119Adevărul Bucureşti -
15 septembrie 2011PresseuropLa Stampa
-
15 septembrie 20114PresseuropDziennik Gazeta Prawna
Cu 80 de zile înaintea primului tur al scrutinului prezidenţial din Franţa, cancelarul Germaniei a intrat în campania electorală alături de Nicolas Sarkozy, cel mai important aliat al său din Europa. Un demers considerat riscant pe ambele maluri ale Rinului. 
Prin Tratatul de la Maastricht, semnat pe 7 februarie 1992, Comisia Europeană şi funcţionarii săi obţinuseră competenţe inedite. Două decenii mai târziu, dominanţa economiei asupra politicii le-a spulberat visele iar criza a făcut din ei ţapi ispăşitori. 
Măsurile adoptate în timpul summitului din 30 ianuarie – tratatul de stabilitate și planul de creștere economică – servesc, în cel mai bun caz, la atenuarea greșelilor comise de un an și jumătate, consideră editorialistul Xavier Vidal-Folch. În cel mai rău caz, ele arată impostura.
130 de miliarde din cadrul celui de-al doilea plan de ajutorare a Greciei în schimbul punerii Atenei sub tutela unui comisar european însărcinat cu bugetul: această propunere germană, dezvăluită în ajunul Consiliului European din 30 ianuarie, este nici mai mult nici mai puţin decât o încălcare a suveranităţii unui stat, consideră presa europeană. 
Alegerea lui Martin Schulz la președinția Parlamentului European ar trebui să aducă o schimbare de atmosferă în interior. După mult mai împăciuitorul polonez Jerzy Buzek, clocotitorul și ambițiosul socialist german vrea să busculeze instituțiile din Bruxelles. 
După săptămâni de polemică, Comisia Europeană a lansat o triplă procedură de infringement împotriva guvernului maghiar. Dar cine va ceda mai întâi, Budapesta sau Bruxelles? Presa maghiară nu se aşteaptă la o mare schimbare.
Fie că este vorba despre proiectul de tratat european, de degradarea notei a nouă ţări de către Standard & Poor’s sau de mustrările la adresa Ungariei, totul demonstrează la ora actuală că în UE cei mai tari îşi impun punctul de vedere faţă de cei mai mici, constată cu regret un editorialist polonez. 
După teribilul an 2011, o înrăutăţire rămâne posibilă, previne politologul José Ignacio Torreblanca. Criza i-ar putea obliga pe cei Douăzeci şi Şapte să aleagă între Grecia şi Marea Britanie. Şi din nou, totul se va decide la Berlin. 
În plină criză a datoriilor interne, o ţară mică, şi care nu este membră a zonei euro, va asigura timp de şase luni preşedinţia turnantă a Uniunii Europene. Copenhaga ar avea posibilitatea să profite de această poziţie marginală pentru a se impune în calitate de mediator al unei comunităţi care se destramă, consideră cotidianul Politiken. 
Acuzat de izolaţionism din cauza respingerii pactului bugetar, semnat de 26 de state, prezentat la summitul din 9 decembrie, David Cameron nu face totuşi decât să protejeze interesele vitale ale ţării sale, ca şi alţi lideri europeni, a scris o jurnalistă de la The Times. 
Cu Polonia aflată la finalul celor şase luni în care a deţinut cârma preşedinţiei rotative a UE, presa naţională discută despre realizările statului şi despre eşecurile din timpul acestei perioade. 
Prin refuzul planului de avansare a integrării europene în favoarea protejării intereselor sistemului financiar britanic, premierul David Cameron a conferit din nou Marii Britanii, într-un mod lipsit de speranţă, statutul de stat insular aflat la marginea Europei, argumentează John Lichfield. 
Dacă Marea Britanie este marginalizată în urma Consiliului European de săptămâna trecută, acest lucru se întâmplă doar deoarece continentul este furios că Marea Britanie nu s-a înscris niciodată în proiectul său tulbure referitor la euro, argumentează primarul Londrei, Boris Johnson. 
Propunerile germane pentru mai multă disciplină în zona euro nu sunt foarte comestibile în Franţa. Mai multe comentarii germanofobe dezvăluie o realitate incontestabilă: francezii ţin la Europa, dar cu condiţia ca aceasta să fie franceză, constată un editorialist de la Les Echos. 
Polarizat în jurul Angelei Merkel şi a lui Nicolas Sarkozy, un mic grup de lideri europeni nealeşi şi-a asumat rolul de a guverna zona euro şi de a îndepărta liderii care nu urmează linia trasată, scrie săptămânalul conservator britanic The Spectator. 
Instaurarea unor guverne tehnocrate în Grecia şi Italia ar putea într-adevăr să calmeze pieţele aflate sub tensiune, dar ar putea de asememea contribui la impulsionarea partidelor politice populiste care arată cu degetul înspre deficitul de democraţie din inima UE, susţine Gideon Rachman. 
Şi dacă Grecia ar părăsi UE? Această posibilitate ar provoca noi tulburări geopolitice în Balcani, previne profesorul universitar Georgios Prevelakis. Iar UE ar fi obligată să-şi recunoască incapacitatea de a "europeniza" un stat care este membru de treizeci de ani. 
Iresponsabil? Joc de poker? – Reacţiile la referendumul grec arată cât de legat este „Sfântul Birou de la Bruxelles” de dogmele sale. Este bine aşa, scrie redactorul-şef al cotidianului “Die Presse”, pentru că erezia este ultima şansă a Europei.
Ea dictează ordinea de zi a summiturilor europene, defineşte regulile, lasă un întreg continent să aştepte şi sfârşeşte întotdeauna prin a-şi impune voinţa. De când cu criza zonei euro, Germania se află singură la conducerea Uniunii. Dar este oare ea la înălţimea acestui nou rol? 
Criza zonei euro face necesară o mai mare integrare politică a UE. Însă calea împrumutată de conducătorii europeni lasă pe margine ceea ce ar trebui să le fie de fapt prioritar: bunăstarea cetăţenilor, stabilită într-un cadru democratic, consideră sociologul Jürgen Habermas. 
În timpul Consiliului European din 23 octombrie, Germania şi Franţa au distribuit puncte bune şi mai puţin bune partenerilor lor din zona euro aflată în dificultate, şi mai ales Italiei. Dacă criticile faţă de inerţia guvernului Berlusconi sunt justificate, criza actuală se datorează în acelaşi timp şi încetinelii de care dau dovadă Paris şi Berlin în luarea de decizii, notează Corriere della Sera. 
Summitul zonei euro din 23 octombrie ar putea fi urmat de încă unul în 26, la cererea Germaniei şi a Franţei. Dar din modul de a înfrunta criza din zona euro, putem constata că în ciuda dezacordurilor sale, axa Berlin-Paris şi metoda interguvernamentală au luat avantajul asupra ideii federale, constată Le Figaro. 
Criza îi împinge pe europeni să reia drumul emigraţiei. Pentru tinerii din ţările mediteraneene ca şi pentru cei din Europa Orientală, salvarea se află în nordul continentului. 
Oare conducătorilor europeni le lipseşte un anume leadership, un simţ al conducerii pentru a face faţă crizei? Potrivit unui cronicar de la De Volkskrant, ceea ce îi frânează este mai degrabă diviziunea politică a epocii noastre şi opinia publică. 
În “discursul său despre starea Uniunii”, pronunţat în faţa Parlamentului European pe 28 septembrie, preşedintele Comisiei a vrut să-şi apere instituţia şi să facă propuneri concrete pentru a ieşi din criză. Dar presa europeană nu îşi face deloc iluzii în privinţa posibilităţii sale reale de a face manevre. 
Din 1 ianuarie 2012, Copenhaga va prelua preşedinţia rotativă a UE. Iar guvernul nou ales de stânga va trebui să se ocupe de două dosare mari: euro şi Schengen, simbolurile unei UE care nu mai ştie cum să se unifice. 
Respingerea cererii de aderare a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, în parte din cauza veto-ului Olandei, ar trebui să încânte locuitorii acestor ţări. Într-adevăr, consideră De Volkskrant, aceasta îi va încuraja şi mai mult să lupte împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate. 
Enervate de refuzul olandez de a le accepta în spaţiul Schengen, autorităţile române au decis să controleze drastic importurile de lalele. O reacţie puţin excesivă, dar justificată, scrie un editorialist enervat.