Politică
-
8 februarie 2012PresseuropRomânia liberă, Jurnalul Naţional, Adevărul, Revista 22
-
Finlanda
Euroscepticismul nu s-a terminat
8 februarie 20121PresseuropHelsingin Sanomat -
România
Un spion la guvern
7 februarie 2012PresseuropAdevărul -
Franţa-Germania
Merkel doreşte să îşi salveze cuplul
7 februarie 2012PresseuropLibération, Le Figaro, Le Monde & 2 altele -
6 februarie 201210Le Temps Geneva
-
6 februarie 2012PresseuropSME
-
2 februarie 201214PresseuropLe Monde, Le Figaro, La Croix, Libération
-
2 februarie 2012PresseuropNépszava
-
Tratat fiscal
Irlanda începe amar dezbaterea referendumului
1 februarie 20123PresseuropThe Irish Times -
Slovacia
Gorila care distruge sistemul
1 februarie 20126Respekt Praga -
Consiliul European
Un fel de Don Quijote de Bruxelles
31 ianuarie 201248El País Madrid -
Consiliul European
Angela Merkel exagerează
31 ianuarie 201214PresseuropDer Tagesspiegel -
Pact bugetar
Praga decide să rămână la uşă
31 ianuarie 2012PresseuropHospodářské noviny -
Summitul UE
Polonia nu este 100% mulţumită
31 ianuarie 2012PresseuropGazeta Wyborcza, Dziennik Gazeta Prawna -
Germania-Italia
Dragi germani, relaxaţi-vă!
30 ianuarie 201223Die Zeit Hamburg -
30 ianuarie 201261PresseuropPúblico, Le Monde, Ta Nea & 2 altele
-
Italia
A sunat ora concurenţei
26 ianuarie 201221Il Fatto Quotidiano Roma -
România
Baconschi, primul cap care cade
25 ianuarie 2012PresseuropAdevărul -
24 ianuarie 2012PresseuropDie Tageszeitung
-
Croaţia
Un mic “Da” pentru UE
23 ianuarie 20122PresseuropNovi List, Slobodna Dalmacija, Jutarnji List -
Europa Centrală
Viena-Budapesta, dus-întors în trecut
23 ianuarie 201216Le Monde Paris -
23 ianuarie 20124PresseuropFinancial Times
-
Croaţia
Spre Uniune fără entuziasm
20 ianuarie 201215Tportal Zagreb -
Ungaria
Falimentul revoluţiei Orbán
20 ianuarie 20129Respekt Praga -
19 ianuarie 20122România liberă Bucureşti
-
19 ianuarie 2012PresseuropNépszava
-
Parlamentul European
După calmul Buzek, uraganul Schulz
18 ianuarie 20123PresseuropGazeta Wyborcza, Financial Times Deutschland, Wprost, Der Spiegel -
Ungaria-UE
A început încleştarea
18 ianuarie 20128PresseuropMagyar Nemzet, Népszava, Népszabadság -
Uniunea Europeană
Sfârşitul mitului egalităţii
17 ianuarie 2012149Gazeta Wyborcza Varşovia -
16 ianuarie 20121PresseuropAdevărul
-
13 ianuarie 2012PresseuropPolska The Times, Gazeta Wyborcza, Rzeczpospolita
-
12 ianuarie 201217Népszabadság Budapesta
-
Politica de apărare
Fără austeritate pentru armată
11 ianuarie 201234Die Zeit Hamburg -
Criza datoriei publice
“Merkozy” nu reuşeşte să iasă din austeritate
10 ianuarie 201214PresseuropPresseurop -
Ungaria
Versiunea lui Viktor Orbán
9 ianuarie 2012PresseuropMagyar Hírlap -
6 ianuarie 20129Presseurop
-
5 ianuarie 201231La Stampa Torino
-
Uniunea Europeană
Ungaria este un subiect care ne priveşte pe toţi
4 ianuarie 201239Le Monde Paris -
Prospective
Anul 2012 nu poate fi mai rău decât 2011
3 ianuarie 201214Gazeta Wyborcza Varşovia -
3 ianuarie 20129Heti Világgazdaság Budapesta
-
3 ianuarie 20122PresseuropHandelsblatt
-
Criza datoriilor
2012, an fatidic?
2 ianuarie 201263El País Madrid -
Consiliul European
Danemarca, un preşedinte mic pentru mize mari
2 ianuarie 20126Politiken Copenhaga -
23 decembrie 20114PresseuropHandelsblatt
-
România
Revoluţia? Care Revoluţie?
21 decembrie 20119Jurnalul Naţional Bucureşti -
Schimbările climatice
Parlamentul European doreşte să reevalueze tona de CO2
21 decembrie 20112PresseuropEl País -
Ungaria
Încleştare asupra legii presei
21 decembrie 20111PresseuropPresseurop -
Republica Cehă
La Praga, Europa este uneori încă departe
20 decembrie 20116Lidové noviny Praga -
Spaţiul Schengen
Lichtenstein face să cadă frontierele
20 decembrie 20111PresseuropVolksblatt -
Republica Cehă
Václav Havel – nici înger nici Dumnezeu
19 decembrie 20111Hospodářské noviny Praga
Numindu-l pe şeful serviciilor secrete în fruntea guvernului, preşedintele Băsescu încearcă să evite alegerile anticipate. Dar această personalitate controversată nu este poate cea mai bine plasată pentru a pune capăt protestelor împotriva austerităţii şi a clasei politice, notează presa românească. 
Cu 80 de zile înaintea primului tur al scrutinului prezidenţial din Franţa, cancelarul Germaniei a intrat în campania electorală alături de Nicolas Sarkozy, cel mai important aliat al său din Europa. Un demers considerat riscant pe ambele maluri ale Rinului. 
Prin Tratatul de la Maastricht, semnat pe 7 februarie 1992, Comisia Europeană şi funcţionarii săi obţinuseră competenţe inedite. Două decenii mai târziu, dominanţa economiei asupra politicii le-a spulberat visele iar criza a făcut din ei ţapi ispăşitori. 
Candidat mai mult decât probabil pentru realegerea în funcţia actuală, preşedintele francez pare hotărât să propună un proiect economic conceput după modelul german. O strategie care uimeşte presa franceză. 
Exploziv şi misterios, un dosar numit Gorila reuneşte dovezile corupţiei elitei politice şi economice slovace. Cu două luni înainte de alegerile legislative anticipate, cine profită de pe urma acestor dezvăluiri? 
Măsurile adoptate în timpul summitului din 30 ianuarie – tratatul de stabilitate și planul de creștere economică – servesc, în cel mai bun caz, la atenuarea greșelilor comise de un an și jumătate, consideră editorialistul Xavier Vidal-Folch. În cel mai rău caz, ele arată impostura.
Condescendentă dar eficace: Germania i-a agasat mult timp pe italieni. Dar astăzi, cu decentul Mario Monti la putere, le-ar plăcea să dea la rândul lor câteva lecţii. 
130 de miliarde din cadrul celui de-al doilea plan de ajutorare a Greciei în schimbul punerii Atenei sub tutela unui comisar european însărcinat cu bugetul: această propunere germană, dezvăluită în ajunul Consiliului European din 30 ianuarie, este nici mai mult nici mai puţin decât o încălcare a suveranităţii unui stat, consideră presa europeană. 
După austeritate, liberalizări. Mario Monti a lansat “Etapa a II-a” a programului său de relansare economică: un plan vast de deschidere pe piaţa concurenţei a sectoarelor protejate, cum ar fi firmele de taximetrie sau şoferii. O schimbare binevenită, dar nu fără riscuri, avertizează un economist. 
Pe 22 ianuarie, croaţii au votat în favoarea ratificării tratatului de aderare la Uniune. Un mare pas înainte pentru ţară şi un “uf” de uşurare pentru Bruxelles, chiar dacă nivelul record de abţinere de la vot este neliniştitor, notează presa croată. 
Moştenitoare ale Imperiului habsburgic, Austria şi Ungaria împărtăşesc şi o altă experienţă: o relaţie ambiguă cu istoria şi o tendinţă de a tolera derivele politice. La zece ani de la sancţiunile europene împotriva celei dintâi, de ce cea de-a doua pare blocată în anii '30? 
Pe 22 ianuarie, Croaţia va trebui să ratifice, prin referendum, tratatul pentru aderarea la Uniunea Europeană. Dar, în contextul integrării într-o Uniune Europeană aflată în criză, campania premergătoare referendumului a fost marcată de dubii şi de o nouă retorică naţionalistă.
În fruntea unei ţări îndatorate, sub presiune din partea FMI şi ameninţate cu infringement de către UE, primul ministru maghiar se confruntă astăzi cu o opoziţie organizată. Deoarece, din ce în ce mai afectaţi de sărăcie, ungurii şi-au pierdut încrederea în reţetele lui naţionaliste. 
De aproape o săptămână, mii de persoane din toate orizonturile manifestează la Bucureşti şi în alte oraşe din ţară împotriva austerităţii şi a corupţiei care putrezesc sfera politicii. Ar fi timpul, crede un sociolog român, ca guvernul să îi ia în serios. 
Alegerea lui Martin Schulz la președinția Parlamentului European ar trebui să aducă o schimbare de atmosferă în interior. După mult mai împăciuitorul polonez Jerzy Buzek, clocotitorul și ambițiosul socialist german vrea să busculeze instituțiile din Bruxelles. 
După săptămâni de polemică, Comisia Europeană a lansat o triplă procedură de infringement împotriva guvernului maghiar. Dar cine va ceda mai întâi, Budapesta sau Bruxelles? Presa maghiară nu se aşteaptă la o mare schimbare.
Fie că este vorba despre proiectul de tratat european, de degradarea notei a nouă ţări de către Standard & Poor’s sau de mustrările la adresa Ungariei, totul demonstrează la ora actuală că în UE cei mai tari îşi impun punctul de vedere faţă de cei mai mici, constată cu regret un editorialist polonez. 
Ameninţând Budapesta cu sancţiuni financiare şi urmăriri penale dacă guvernul nu-şi schimbă politica economică şi judiciară, UE pare să fi început un proces care i-ar permite să scape de prim-ministru, aşa cum a făcut-o cu Berlusconi sau Papandreu. Dar nu va fi atât de simplu.
Fregate, tancuri, avioane de vânătoare şi submarine... în timp ce cetăţenii strâng cureaua, domeniul Apărării scapă de reducerile bugetare. Spre satisfacţia statelor furnizoare – cu Germania şi Franţa în frunte. 
Întărirea executivului şi slăbirea contra-puterilor este criticată de o parte a presei maghiare, ca şi în Europa. Iar acestea, în momentul în care ţara este lovită de o criză financiară care se agravează pe măsură ce creşte neîncrederea investitorilor faţă de politica Budapestei. 
Pentru a înţelege reculul naţionalist şi identitar al actualului guvern maghiar, trebuie să căutăm în istoria ţării, estimează un expert în literatura maghiară. Mai ales în slăbiciunea burgheziei sale şi în frustrările născute din înfrângerile militare. 
Europa nu poate rămâne indiferentă în faţa derivelor autoritare şi naţionaliste ale prim-ministrului Viktor Orbán. Uniune economică dar şi comunitate de valori democratice, ea trebuie să pună presiune pe Budapesta pentru a o menţine pe drumul cel bun, consideră Le Monde. 
Anul 2011 a fost atât de nefast pentru Europa încât 2012 nu poate fi decât mai bun. Dar, după ce a supravieţuit unei crize fără precedent, acum Uniunea Europeană este ameninţată de tensiunile sociale provocate de criză, apreciază editorialistul publicaţiei Gazeta Wyborcza, Jacek Pawlicki. 
La Budapesta, creşte mişcarea de contestare împotriva primului ministru ungar, acuzat de derive autoritare. Dar în timp ce comunitatea internaţională începe de asemenea să reacţioneze, poporul maghiar nu ar trebui să se bazeze pe ingerinţe străine, consideră filosoful Gáspár Miklós Tamás. 
După teribilul an 2011, o înrăutăţire rămâne posibilă, previne politologul José Ignacio Torreblanca. Criza i-ar putea obliga pe cei Douăzeci şi Şapte să aleagă între Grecia şi Marea Britanie. Şi din nou, totul se va decide la Berlin. 
În plină criză a datoriilor interne, o ţară mică, şi care nu este membră a zonei euro, va asigura timp de şase luni preşedinţia turnantă a Uniunii Europene. Copenhaga ar avea posibilitatea să profite de această poziţie marginală pentru a se impune în calitate de mediator al unei comunităţi care se destramă, consideră cotidianul Politiken. 
Pentru majoritatea cetăţenilor din Europa post-comunistă, decembrie este luna comemorării căderii regimului. În România, a devenit în schimb o poveste pe care o societate care trăieşte în lumea iluziilor ieftine şi-o spune neîncetat.
La douăzeci de ani de la "întoarcerea spre Europa", atât de dragă fostului preşedinte Václav Havel, decedat în 18 decembrie, dezbaterea cehă asupra UE opune două tendinţe politice, ambele la fel de lipsite de adevărate idei asupra viitorului Uniunii. 
Fostul preşedinte ceh nu a căutat puterea de dragul puterii, dar a devenit indispensabil pentru ţara lui în anii care au urmat căderii comunismului. Un omagiu adus lui Havel de ziarul din Praga, Hospodářské noviny, după decesul său, în 18 decembrie.