UE în lume
-
Criza zonei euro
Beijing o trimite pe Merkel “să-şi facă temele”
3 februarie 20128PresseuropHandelsblatt -
Transnistria
Alegeri înşelătoare la Tiraspol
9 decembrie 2011România liberă Bucureşti -
Germania/Siria
Material de supraveghere european pentru Damasc?
7 noiembrie 20111PresseuropDer Spiegel -
18 octombrie 2011PresseuropSvenska Dagbladet
-
UE – China
“Nu vreau să mor chinez”
13 octombrie 201110La Stampa Torino -
Partenariat Estic
UE nu are mintea la Est
29 septembrie 20111Polityka Varşovia -
Război în Libia
E momentul răsplatei
2 septembrie 2011PresseuropGazeta Wyborcza -
Revista presei
Libia: după război, afacerile
1 septembrie 20111Presseurop -
29 august 20111PresseuropThe Independent
-
Somalia
Foamete : ce poate face Europa
16 august 20113ABC Madrid -
29 iulie 20112NRC Handelsblad Rotterdam
-
Ajutor internaţional
Cum să ajutăm într-adevăr Somalia
28 iulie 2011PresseuropDie Tageszeitung -
Franţa – Afganistan
Eliberaţi după 18 luni în mâinile talibanilor
30 iunie 2011PresseuropLibération -
China – Germania
Mici gesturi pentru a menţine prietenia
27 iunie 20111PresseuropBerliner Zeitung -
Malta
În lagărele celor uitaţi
9 iunie 20115Mediapart Paris -
Război în Libia
Cât timp încă?
9 iunie 2011PresseuropDe Volkskrant -
UE-Statele Unite
Obama redescoperă Europa
9 iunie 2011PresseuropLe Monde -
Afacerea Strauss-Kahn
Cine a spus că Europa trebuie să conducă FMI?
20 mai 20112The Independent Londra -
20 mai 20114Le Figaro Paris
-
Siria-UE
Cec în alb pentru Assad
12 mai 20112SME Bratislava -
10 mai 20111Polityka Varşovia
-
După bin Laden
Ziua ruşinii pentru Europa
3 mai 20118Handelsblatt Düsseldorf -
15 aprilie 2011PresseuropPresseurop
-
Coasta de Fildeş
Paris îl împinge pe Gbagbo spre ieşire
12 aprilie 2011PresseuropLe Figaro -
Diplomaţie
Salvaţi soldatul Ashton
1 aprilie 20117El País Madrid -
31 martie 20112La Stampa Torino
-
Războiul din Libia
Tensiuni între Roma și Paris
22 martie 2011PresseuropCorriere della Sera -
21 martie 20114Presseurop
-
UE-Libia
Diplomaţia europeană dezarmată
21 martie 20111Presseurop -
Europa-Libia
Dovada forţei, în sfârşit
18 martie 20112Presseurop -
18 martie 20117Coulisses de Bruxelles Bruxelles
-
UE-Libia
Liderul insurgenţilor are cerinţe
10 martie 2011PresseuropABC -
Ajutoare europene
Estul şi Sudul îşi dispută banii
9 martie 2011De Standaard Bruxelles -
Olanda – Oman
Întâlnire regală şi controversată
9 martie 2011PresseuropTrouw -
Nordul Africii
Noua frontieră a Europei
1 martie 20114La Stampa Torino -
Criza libiană
Malta cere ajutor
28 februarie 2011PresseuropThe Times of Malta -
Revoluţii arabe
Faceţi cum zicem, nu cum facem
24 februarie 20112Frankfurter Rundschau Frankfurt -
UE-Libia
Josnicia europenilor
23 februarie 20112El País Madrid -
Revoluţiile arabe
Europa, iată ce te aşteaptă
21 februarie 20111El País Madrid -
Revoluţii arabe
Lady Ashton în barca întârziaţilor
17 februarie 2011Libération Paris -
15 februarie 2011PresseuropDe Volkskrant
-
Olanda – Iran
Relaţii diplomatice stricate
8 februarie 2011PresseuropDe Volkskrant -
Europa-Egipt
Stabilitatea, obiect de cult malefic
4 februarie 2011PresseuropDie Tageszeitung -
UE | Egipt
O ocazie unică
31 ianuarie 20111Presseurop -
Olanda | Iran
Criză diplomatică pe fond de execuţie capitală
31 ianuarie 2011PresseuropDe Volkskrant -
UE | Belarus
Minsk se târguieşte cu Bruxelles
31 ianuarie 20111PresseuropDziennik Gazeta Prawna -
28 ianuarie 2011PresseuropThe Independent
-
Olanda
Reîntoarcerea în Afganistan
27 ianuarie 2011PresseuropTrouw -
25 ianuarie 2011The Guardian Londra
-
UE-Uzbekistan
Prietenul nostru din Taşkent
24 ianuarie 2011De Standaard Bruxelles
Regiunea secesionistă a Moldovei îşi alege preşedintele pe 11 decembrie. Un scrutin care se înscrie într-un straniu schimb între protectorul său rus şi Germania pentru a reglementa un conflict îngheţat de 20 de ani. 
Scriitorul italian Antonio Scurati consideră că multiplicarea investiţiilor chineze în Europa şi influenţa capitalului chinez asupra economiei europene reprezintă ameninţări la adresa libertăţii şi suveranităţii europenilor şi un risc pentru modelul socio-cultural. 
Summit-ul Parteneriatului Estic, proiect drag Poloniei, se ţine la Varşovia. Dar Uniunea Europeană, scufundată în criză, nu are capul la aşa ceva. Iar ţările partenere navighează undeva între dictatură şi democraţie. 
În spatele acordului afişat de către participanţii la conferinţa de la Paris asupra "noii Libii" se ascunde un război subteran între Franţa, Italia şi Marea Britanie pentru exploatarea resurselor ţării, consideră ziarele franceze, italiene şi britanice.
Timpul vorbelor a trecut : situaţia din Cornul Africii este atât de tragică încât europenii trebuie să intervină. Ar putea începe prin a reorganiza o ţară distrusă de decenii întregi de război civil. 
Un post de frontieră în flăcări, soldaţi NATO care intervin pentru a evita o escaladare a conflictului : graniţa dintre Kosovo şi Serbia, placă turnantă a contrabandei, este din nou sub tensiune. Pentru un editorialist olandez, soluţia trece prin negociere şi dezvoltarea comerţului legal. 
Arhipelagul Malta este, după Lampedusa, Italia, destinaţia privilegiată pentru sute de africani care fug de luptele din Libia. Dar aici, Europa se prezintă sub forma unui hangar insalubru unde migranţii sunt îndesaţi în speranţa obţinerii unui improbabil azil politic. Reportaj. 
După catastrofala cădere în dizgraţie a lui Dominique Strauss-Kahn, Fondul Monetar Internaţional caută un nou director. Dar oare un european chiar ar fi potrivit pentru un post care ar avea sarcina soluţionării problemelor persistente din zona euro? 
În momentul în care zona euro riscă să se prăbuşească, Europa nu trebuie să renunţe la conducerea Fondului Monetar Internaţional în favoarea Asiei sau a Americii Latine, consideră un editorialist din Le Figaro, conform căruia ministrul de Finanţe francez, Christine Lagarde, este cel mai calificat pentru a prelua postul lui Dominique Strauss-Kahn. 
Hotărâtă să oprească represiunea lui Muammar Gaddafi în Libia, UE a fost mult mai tăcută în privinţa violenţei regimului lui Bashar al-Assad în Siria. Iar sancţiunile împotriva acestuia, stabilite pe 10 mai, sunt o dovadă în plus a lipsei de putere a Europei. 
Considerându-se drept o "fereastră asupra Europei", locuitorii din enclava rusă Kaliningrad, între Polonia şi Lituania, cer Moscovei o apropiere de UE. Ei speră, printre altele, eliminarea vizelor, o adevărată "cortină de fier" care-i îndepărtează de modernitatea occidentală.
America este cam singură în lupta antiteroristă, scrie cotidianul din Düsseldorf, Handelsblatt. Europa se gândeşte mai ales cum să se retragă din Afganistan şi ar trebui să se ruşineze pentru inactivitatea ei. 
În timp ce criza libiană se desfăşoară la porţile Europei, Înaltul Reprezentant pentru politica externă a UE este total absent de pe scenă. „Ne putem întreba dacă postul acesta mai are vreun sens", scrie analistul José Ignacio Torreblanca.
Franţa şi Marea Britanie au luat iniţiativa în privinţa Libiei şi au ocupat posturile cheie ale Serviciului european pentru acţiune externă, nimicind tentativa de construire a unei dipomaţii europene care de abia se contura. Ca urmare, unii cred că ar fi mai bine să fie încredinţată politica externă a UE direct Parisului şi Londrei. 
Obiectivul principal al operaţiei Odiseea din Zori – protejarea civililor libieni – este justă, afirmă presa europeană, care îşi pune întrebări despre celelalte interese : petrolul, căderea lui Gaddafi şi imaginea lui Nicolas Sarkozy .
Europenii sunt în linia întâi în conflictul împotriva regimului libian. Dar Uniunea Europeană este mută şi neputincioasă, supusă voinţei statelor ei membre agăţate posesiv de prerogativele lor, şi inconsecvenţelor germane. 
Regimul libian a anunţat încetarea focului, în 18 martie, la câteva ore doar de la un vot al ONU, care aproba operaţiuni militare împotriva sa. Această decizie va simplifica poate o situaţie pe care presa europeană o considera ca fiind riscantă, dar aprobând în acelaşi timp un eventual război.
Cancelarul german recidivează : după ce a semănat panica în zona euro anul trecut, ea reuşeşte acum să transforme catastrofa japoneză de la Fukushima într-o criză mondială a energiei nucleare, ironizează Jean Quatremer. 
În timp ce UE pregăteşte un program de susţinere economică şi politică pentru ţările din Africa de Nord aflate în tranziţie, unele state membre insistă pentru ca vecinătatea orientală a Europei, mai ales Caucazul, să nu fie uitată.
Cu treizeci de ani în urmă nimeni nu ar fi prevăzut procesul care a adus ţările din fostul bloc comunist în Uniunea Europeană. Acum când acelaşi lucru se întâmplă cu naţiunile arabe, UE trebuie să le ofere şi lor aceeaşi ocazie de a întări democraţia: o adevărată perspectivă de a deveni membru. 
Mincinoşi, trişori, şi adeseori iresponsabili, anumiţi conducători europeni se află astăzi într-o poziţie inconfortabilă pentru a propovădui valorile UE pe lângă manifestanţii din lumea arabă, denunţă Frankfurter Rundschau. 
În faţa masacrelor perpetuate de regimul lui Gaddafi în Libia, cum se pot oare mulţumi ţările europene să dea doar telefoane care să incite la "reţinere"? Cum de se pot limita doar la îngrijorarea faţă de afluxul de refugiaţi? Cotidianul El Pais se indignează într-un editorial. 
Terorism, imigraţie, economie: pentru europeni, valul de revolte care zguduie lumea arabă este plin de pericole mai mult sau mai puţin clare. El País a încercat să separe adevărul de fals.
Pe 16 februarie, Catherine Ashton a anunţat un ajutor de 258 de milioane de euro până în 2013 pentru Tunisia. Pentru Libération, a fost nevoie să ajungă bărcile cu emigranţi tunisieni pe coastele Lampedusei pentru ca UE să acorde în sfârşit sprijinul său activ revoluţiei tunisiene. 
După cacofonia şi ezitările care au urmat "Revoluţiei de iasomie" în Tunisia, UE pare a fi din nou paralizată în faţa revoltei egiptenilor împotriva regimului lui Hosni Mubarak. Şi totuşi, scrie presa europeană, aceasta ar fi o şansă de a sprijini democraţia în vecinătatea mediteraneană. 
În timp ce Consiliul Europei se pregăteşte să ceară o anchetă asupra afacerilor subterane ale prim-ministrului din Kosovo, Hashim Thaci, cu lumea interlopă, cotidianul britanic The Guardian publică documente secrete NATO care conţin dezvăluiri şocante despre un preţuit aliat al Vestului. 
Atunci când are treabă cu dictatorii, Europa aplică două greutăţi, două măsuri: promptă în sancţionarea bielorusului Lukaşenko, ea este cu mult mai îngăduitoare cu uzbekul Karimov, ca şi altădată cu Ben Ali. Dar oare merită? se întreabă politologul Bruno De Cordier.