UE şi lumea
-
Criza zonei euro
Beijing o trimite pe Merkel “să-şi facă temele”
3 februarie 20128PresseuropHandelsblatt -
2 februarie 20126The Guardian Londra
-
26 ianuarie 201211The New York Times New York
-
Diplomație
UE ridică tonul în fața Iranului
24 ianuarie 201212PresseuropLe Figaro, Süddeutsche Zeitung, The Daily Telegraph, La Vanguardia -
Diplomaţie
Bruxelles pune embargou pe petrolul iranian
23 ianuarie 20122PresseuropEl Mundo -
Diplomaţie
Teatru scurt ruso-european
16 decembrie 20115El Mundo Madrid -
Parlamentul European
Un premiu pentru conştiinţă
14 decembrie 2011PresseuropEl Mundo -
UE/Rusia
Kaliningrad, mai aproape de Europa
14 decembrie 2011PresseuropGazeta Wyborcza -
Transnistria
Alegeri înşelătoare la Tiraspol
9 decembrie 2011România liberă Bucureşti -
6 decembrie 201115Expresso Lisbonne
-
Geopolitică
Este prea devreme să ştergem Europa de pe hartă
5 decembrie 20114De Volkskrant Amsterdam -
30 noiembrie 20117Gazeta Wyborcza Varşovia
-
Moldova
Un preşedinte de negăsit
15 noiembrie 2011PresseuropTimpul -
Criză în zona euro
Ce are de învăţat Europa de la America Latină
9 noiembrie 201111El País Madrid -
Germania/Siria
Material de supraveghere european pentru Damasc?
7 noiembrie 20111PresseuropDer Spiegel -
Criza din zona euro
Salvatorul chinez, şi el îndatorat
31 octombrie 20113PresseuropDie Presse -
Elveţia
Alegătorii tind spre centru
24 octombrie 20112PresseuropLe Temps -
21 octombrie 2011PresseuropPúblico
-
Serbia-Kosovo
Tensiunea creşte la graniţă
21 octombrie 2011Presseurop -
18 octombrie 2011PresseuropSvenska Dagbladet
-
UE – China
“Nu vreau să mor chinez”
13 octombrie 201110La Stampa Torino -
Criză în zona euro
SUA se holbează la UE dărâmată
13 octombrie 20114PresseuropUSA Today -
12 octombrie 2011PresseuropGazeta Wyborcza
-
4 octombrie 2011PresseuropCorriere della Sera
-
Parteneriatul Estic
Summit fără mari reuşite
3 octombrie 20113PresseuropPresseurop -
Partenariat Estic
UE nu are mintea la Est
29 septembrie 20111Polityka Varşovia -
Estonia-Rusia
Un apartament pentru o viză
28 septembrie 2011Postimees Tallinn -
Criza datoriei publice
Călătorie fatală în zona euro
26 septembrie 20117The New York Times New York -
UE-Ucraina
Tratatul de Asociere, pe drumul cel bun
26 septembrie 2011PresseuropRzeczpospolita -
23 septembrie 20111Respekt Praga
-
Orientul Mijlociu
Europa s-a împotmolit la mijlocul drumului
21 septembrie 20112An-Nahar Beirut -
21 septembrie 201111PresseuropFrankfurter Rundschau
-
Turcia-Cipru
Ankara începe cearta cu Europa
19 septembrie 20111PresseuropLa Stampa -
16 septembrie 20111PresseuropLe Figaro
-
Surinam
Guiana franceză, poarta spre UE
13 septembrie 20113Trouw Amsterdam -
Zona Schengen
Milionarii frontierei de Est a Europei
5 septembrie 20112The New York Times New York -
Diplomaţie
UE vrea embargo pe petrolul sirian
2 septembrie 2011PresseuropDe Volkskrant -
Război în Libia
E momentul răsplatei
2 septembrie 2011PresseuropGazeta Wyborcza -
Revista presei
Libia: după război, afacerile
1 septembrie 20111Presseurop -
31 august 2011PresseuropPresseurop
-
29 august 20111PresseuropThe Independent
-
26 august 2011PresseuropLa Stampa
-
După războiul din Libia
Bernard-Henry Lévy: De ce trebuia să mergem acolo
26 august 201113Le Point Paris -
După războiul din Libia
Ne vom împotmoli în nisipurile din Libia
25 august 20111The Independent Londra -
Democraţie
Elitele UE îndepărtează puterea de popor
24 august 20116The New York Times New York -
UE-Libia
Unde s-au dus banii UE?
24 august 20112PresseuropDagens Nyheter -
Revista presei
Cum va fi după Gaddafi?
23 august 20111Presseurop -
22 august 20111La Stampa Torino
-
1991-2011
O poveste baltică de succes
19 august 2011IQ The Economist Vilnius -
Aniversare
Acum 20 de ani, URSS dispărea
19 august 2011PresseuropTribune de Genève
Pentru zeci de mii de ruşi, Cipru a devenit sinonim cu o casa de vacanţă. Este o modă care, pe plan mondial, naşte o serie de întrebări privind legăturile diplomatice şi pecuniare pe care Nicosia le-a dezvoltat cu Moscova. 
Acum că UE a impus sancţiuni fără precedent asupra importurilor de petrol iranian, într-o încercare de a contracara presupusul său program de arme nucleare, care sunt consecinţele? întreabă un politolog din Tel Aviv. 
Prin decizia de a impune un embargo asupra importurilor de petrol iranian şi de a îngheţa activităţile băncilor iraniene în Europa, cei Douăzeci şi Şapte vor să împingă Teheranul să-şi întrerupă programul nuclear. Un pariu riscant, consideră presa europeană. 
Unite de interesele lor şi divizate de valorile lor, Europa şi Rusia sunt obligate să se înţeleagă într-un joc de Popa Prostul în care Bruxelles se preface că pledează pentru mai multă democraţie iar Moscova se face că ascultă, cum am văzut încă o dată la summit-ul din 15 decembrie. 
Regiunea secesionistă a Moldovei îşi alege preşedintele pe 11 decembrie. Un scrutin care se înscrie într-un straniu schimb între protectorul său rus şi Germania pentru a reglementa un conflict îngheţat de 20 de ani. 
Pentru reducerea datoriilor, Guvernul portughez a lansat un vast program de privatizări. Investitori din Brazilia, China şi Angola sunt acum principalii candidaţi pentru achiziţionarea companiilor naţionale portugheze. 
Forţa economică nu este singurul criteriu definitoriu pentru o putere mondială. Ceea ce contează este modul în care sistemele politice reacţionează la noile crize. Din acest punct de vedere, Uniunea Europeană încă are şanse, apreciază istoricul olandez Dirk-Jan van Baar. 
Temându-se că vor cădea în mâinile majorităţii albaneze în ziua când Serbia va fi nevoită să recunoască Kosovo, pentru a adera la UE, un număr din ce în ce mai mare de sârbi au cerut cetăţenia rusă. Dar este greu de crezut că ei vor putea conta pe "solidaritatea slavă" la care fac apel. 
Criza datoriei plasează zona euro într-o situaţie pe care a cunoscut-o America Latină în anii 90. Pentru a ieşi mai repede din ea, europenii ar trebui să tragă învăţăminte din greşelile comise în această perioadă, estimează editorialistul şi fostul ministru venezuelean Moisés Naim. 
Scriitorul italian Antonio Scurati consideră că multiplicarea investiţiilor chineze în Europa şi influenţa capitalului chinez asupra economiei europene reprezintă ameninţări la adresa libertăţii şi suveranităţii europenilor şi un risc pentru modelul socio-cultural. 
Summit-ul Parteneriatului Estic, proiect drag Poloniei, se ţine la Varşovia. Dar Uniunea Europeană, scufundată în criză, nu are capul la aşa ceva. Iar ţările partenere navighează undeva între dictatură şi democraţie. 
Fenomenul intrigă autorităţile şi agenţiile imobiliare: din ce în ce mai mulţi ruşi cumpără apartamente şi nu pun niciodată piciorul în ele. Motivul: a fi proprietar uşurează obţinerea unei vize Schengen. 
În cadrul discuţiilor pe care le-au purtat cu FMI, ţările din zona euro şi-au luat angajamentul să facă "tot ceea ce este necesar" pentru a salva Euroland-ul de la prăbuşire. Şi totuşi, remarcă editorialistul câştigător al premiului Nobel pentru economie, Paul Krugman, până în prezent s-ar părea că fac tot ceea ce pot pentru a îngropa moneda unică. 
Procesul fostului prim ministru se va relua pe 27 septembrie, la trei zile după vizita preşedintelui Ianukovici în Rusia. Fiindcă între Kiev şi Moscova se joacă o partidă strategică, în care Europa are şi ea un rol de jucat.
Oferind o alternativă la poziţia SUA în privinţa recunoaşterii statului Palestinian, UE se expune criticilor şi presiunii venite atât din partea palestinienilor cât şi a israelienilor. 
Departamentul francez de peste mări [DOM, Département Outre-Mer, în original] , primeşte mulţi imigranţi din fosta colonie olandeză Surinam. Astfel, 13 000 de persoane pe an cer un permis de şedere valabil în tot spaţiul Schengen. 
În ciuda miliardelor investite în echipamente de supraveghere de ultimul răcnet, graniţele României şi Bulgariei se numără încă printre cele mai permeabile ale Uniunii Europene. În acelaşi timp, vameşii locali îşi construiesc vile somptuoase. Ar trebui să vedem o legătură? 
În spatele acordului afişat de către participanţii la conferinţa de la Paris asupra "noii Libii" se ascunde un război subteran între Franţa, Italia şi Marea Britanie pentru exploatarea resurselor ţării, consideră ziarele franceze, italiene şi britanice.
Pentru faimosul filozof francez Bernard-Henry Lévy, favorabil angajamentului lui Nicolas Sarkozy împotriva Libiei, Occidentul nu ar trebui să se lase impresionat de către dictatori căci, precum Muammar Gaddafi, ei sunt numai "tigri de hârtie". 
Starea de euforie este prematură, dat fiind că Occidentul va face aceleaşi erori ca în Irak, argumentează Robert Fisk. Iar dacă Muammar Gaddafi va rămâne în libertate, un război de gherilă împotriva noii puteri va fi inevitabil. 
Populiştii au dreptate într-o privinţă: Uniunea nu-şi ascultă cetăţenii. Iar felul în care acționează conducătorii şi instituţiile ei nu face decât să întărească impresia că integrarea europeană se face prin măsuri tehnocratice asupra cărora populaţiile nu au nicio influenţă. 
Dacă presa europeană salută în general căderea regimului libian şi impulsul pe care-l va avea asupra "primăverii arabe", ea este în schimb mult mai prudentă cu privire la viitorul ţării. Un viitor în care Europa are un rol important de jucat.
Căderea oraşului Tripoli marchează o victorie pentru NATO şi ţările UE care au susţinut războiul. Insă Europa, divizată şi slăbită de criza euro, va trebui să găsească mijloacele de a gera perioada post-Gaddafi fără a provoca un haos la frontiera sa de sud. 
În august 1991, Lituania, Letonia şi Estonia şi-au declarat independenţa faţă de URSS, imperiu pe cale de dizolvare. Douăzeci de ani mai târziu, în ciuda câtorva obstacole, acestea au întors definitiv pagina comunismului şi şi-au regăsit rădăcinile în Europa.