Cultură & Idei
-
Internet: Un “drept la uitare” binevenit
25 ianuarie 201258 7PresseuropLa Repubblica -
Portugalia: Guimarães, cultură pentru a ieși din criză
25 ianuarie 2012148 4 El País Madrid -
Internet: ACTA non grata
24 ianuarie 2012PresseuropGazeta Wyborcza -
Cinema: Secretul succesului danez
20 ianuarie 2012299 1 Público Lisabona -
Dezbatere: Europa înseamnă pace. Doar atât?
19 ianuarie 2012187 67 De Morgen Bruxelles -
Scoţia: “Devo max” ar putea salva Marea Britanie
13 ianuarie 2012154 25 The Guardian Londra -
Naţionalitate: Cetățenia multiplă, calea viitorului
11 ianuarie 2012313 16 The Economist Londra -
Cinema: “Play”, filmul care busculează clişee
10 ianuarie 2012296 1 Aftonbladet Stockholm -
Dezbatere: Traiască piaţa liberă a ideilor
10 ianuarie 2012324 8 Financial Times Londra -
Idei: Recucerirea Europei văzută de Geert Mak
9 ianuarie 2012237 7 NRC Handelsblad Amsterdam -
Politica de salvare : Împotriva tuturor regulilor
6 ianuarie 2012375 52 Die Zeit Hamburg -
Criza zonei euro: Şi dacă UE va sfârşi ca Iugoslavia?
5 ianuarie 2012373 67 Politika Belgrad -
Internet: Comisia se interesează de dreptul la uitare
2 ianuarie 201298PresseuropPúblico -
Întrevedere: George Steiner, o anumită idee a cunoaşterii
30 decembrie 20111316 19 Télérama Paris -
Literatură: 2011 - Anul traducătorului
28 decembrie 2011456 4 The Observer Londra -
Istorie: Sixty-Eight Publishers, cărţile dizidenţei
27 decembrie 2011153 Lidové noviny Praga -
Întrevedere: Lecţia Europei de Andrzej Stasiuk
26 decembrie 2011203 12 Wprost Varşovia -
Criza din zona euro: Islanda este utopia noastră modernă
23 decembrie 20115961 39 Público Madrid -
Uniunea Europeană: Să nu ne lăsăm umbrit idealul
20 decembrie 2011242 34 El País Madrid -
Internet: Informaţiile publice, o mină de aur
16 decembrie 2011146 3 La Stampa Torino -
Dezbatere: Cele şapte păcate ale europenilor (2/2)
15 decembrie 2011237 24 Die Zeit Hamburg -
Dezabatere: Cele şapte păcate ale europenilor (1/2)
14 decembrie 2011498 21 Die Zeit Hamburg -
Criza din zona euro: Adio dulce suveranitate…
8 decembrie 2011349 17 El País Madrid -
Muzică: Criza din zona euro, prea dură pentru Metallica
8 decembrie 2011334PresseuropThe Wall Street Journal Europe -
Europeanul săptămânii: Ciber-revoluţionarul din piaţa Tahrir
6 decembrie 2011265 1 Fokus Stockholm -
Portret: Jürgen Habermas, ultimul european
2 decembrie 20112923 13 Der Spiegel Hamburg -
Uniunea Europeană: Daţi democraţiei o şansă
1 decembrie 2011407 30 The Guardian Londra -
Criza din zona euro: Principiul de panică în plină acţiune
30 noiembrie 2011671 14 Berliner Zeitung Berlin -
Uniunea Europeană: Viaţa într-un “economic” roz somon
29 noiembrie 2011166 12 De Morgen Bruxelles -
Extrema dreaptă: Internaţionala închiderii în sine
29 noiembrie 2011273 17 Aftonbladet Stockholm -
Societate: Criza ne dezbină
29 noiembrie 2011345 7 The Irish Times Dublin -
Grecia: Bienala de la Atena, sau arta de a adapta criza
28 noiembrie 2011219 4 Expressen Stockholm -
Idei: Lăsaţi picturile rupestre, aveţi aici Sex Pistols
25 noiembrie 2011414 3 The Guardian Londra -
Cine se teme de Germania? / 5: Simpatica noastră familie
25 noiembrie 2011259 19 Die Zeit Hamburg -
Cine se teme de Germania ? / 3: Noi, tehnocraţii cu Goethe sub braţ
23 noiembrie 2011206 15 Der Spiegel Hamburg -
Uniunea Europeană: O revoluţie venită de sus
23 noiembrie 2011477 5 Libération Paris -
Cine se teme de Germania ? / 2: “Acum vorbim germană”
22 noiembrie 2011227 10 Berliner Zeitung Berlin -
Criza zonei euro: Ce au făcut olandezii pentru noi?
18 noiembrie 2011261 13 De Volkskrant Amsterdam -
Dezbatere: UE în criză, caut inamic pentru a mă regăsi
17 noiembrie 2011166 8 Hospodářské noviny Praga -
Dezbatere: În apărarea tehnocraţior
17 noiembrie 2011192 11 The Guardian Londra -
Dezbatere: Criza şi cele trei Europe
14 noiembrie 2011195 9 România liberă Bucureşti -
Criza datoriei publice: Europa împotriva poporului?
11 noiembrie 2011431 23 The Economist Londra -
Republica Cehă: “Nebunul” este mort
11 noiembrie 2011PresseuropLidové noviny -
Criza zonei euro: Europa tehnocrată, „răzbunarea Agorei”
7 noiembrie 2011283 6 Il Sole-24 Ore Milano -
Literatură: Bruxelles subvenţionează tortura lui Kafka
4 noiembrie 201188PresseuropFrankfurter Allgemeine Zeitung -
Referendumul grecesc : Democraţia, la active toxice
2 noiembrie 20111012 18 Frankfurter Allgemeine Zeitung Frankfurt -
Presă: “Charia Hebdo”, o nouă poveste a caricaturilor lui Mahomed
2 noiembrie 20112PresseuropCharlie Hebdo -
Viaţa privată: Europa împotriva Facebook
24 octombrie 2011784 3 The Irish Times Dublin -
Austeritate: Cinismul elitelor greceşti
21 octombrie 2011459 5 The Guardian Londra -
Jurnalism: Un premiu european contestat
19 octombrie 201118PresseuropExpressen
Fostă zonă a industriei textile, mizează pe statutul de capitală europeană a culturii pentru a ieşi din criza în care a fost aruncată din cauza închiderii vechilor fabrici, de acum mai bine de 20 de ani. 
În timp ce cea mai mare parte a ţărilor taie din bugetul culturii din cauza austerităţii, industria de film daneză a devenit una dintre cele mai importante din Europa datorită unei politici voluntariste a subvenţiilor şi a investiţiilor în tineri. 
Liderii europeni nu ezită să folosească spectrul războiului pentru a-şi justifica politicile lor de salvare a monedei euro. Dar acest argument nu mai funcţionează, observă filozoful olandez Paul Scheffer. Sprijinul cetăţenilor trebuie să fie câştigat cu argumente adevărate. 
Deşi majoritatea scoţienilor nu sunt favorabili ideii unei rupturi pe deplin de Marea Britanie, ei sunt totuşi încântaţi în general de perspectiva unei forme de autonomii care să includă capacitatea de a-şi ridica propriile impozite. Englezii reticenţi ar trebui să accepte acest lucru, susţine Simon Jenkins. 
Într-o lume amestecată din punct de vedere rasial şi mondializată, a avea mai multe identităţi este un lucru normal. Iată de ce statele ar trebui să permită mai uşor accesul la naţionalitate şi să garanteze dreptul de vot, consideră The Economist. 
Rasist sau nu? Ultimul film al lui Ruben Östlund a suscitat o polemică aprigă în Suedia. Întrucât protagoniştii săi, negri săraci şi albi din clasa de mijloc, se joacă cu prejudecăţile publicului pentru a le pune mai bine la încercare. 
În timp ce criza financiară continuă să facă pagube în Vest, ideologia dominantă a liberalismului triumfător al pieţei libere intră în colaps. Dar ce tendinţe politice noi apar şi ce se va întâmpla? se întreabă Gideon Rachman. 
Uniunea a intrat oare într-o fază terminală? Într-un eseu, jurnalistul şi istoricul olandez Geert Mak consideră că, până în 2012, ea va trebui să-şi aleagă calea politică care să o scoată din logica banilor. Sau îşi va pierde locul în lume. 
Cine greşeşte, trebuie să suporte consecinţele. Această lege fundamentală a economiei de piaţă a fost călcată în picioare timp de 5 ani de criză. Politicienii trebuie să aleagă între bunăstare şi morală, scrie Die Zeit. 
Văzută de la Belgrad, Zagreb sau Sarajevo, criza economică şi instituţională prin care trece Uniunea are un aer de "déjà vu". Cel al anilor anteriori dezmembrării federaţiei fondate de către Tito, observă ziarul sârb Politika. 
Literatură, filozofie, ştiinţe: astăzi, instrumentele noastre de înţelegere a lumii se dezvoltă separat, regretă acest cunoscut intelectual şi umanist. Şi totuşi cultura este ceea ce ne salvează, în special în Europa. 
Cu succesul mondial al lui Stieg Larsson şi Haruki Murakami, breasla traducerii nu a cunoscut un astfel de avânt de mai mult de o generaţie. Dar se va atinge oare vreodată această piatră filosofală, şi anume fidelitatea perfectă faţă de original? 
Au publicat operele lui Václav Havel şi ale tuturor scriitorilor cehoslovaci care au fost interzişi în timpul regimului comunist. Acum 40 de ani, Zdena şi Josef Škvorecký au creat la Toronto una din editurile cele mai importante pentru mişcarea de rezistenţă din Europa de Est. 
De ce germanilor şi polonezilor le este greu să se înţeleagă? Cum poţi să recunoşti un polonez? Cum poate fi ajutată Germania să domine UE? Inclasabilul scriitor polonez ne dă câteva idei.
Respingând prin referendum salvarea băncilor şi rambursarea datoriei externe a ţării, islandezii au arătat că este posibil să scape de legile capitalismului şi să-şi ia în mâini destinul, se bucură un istoric spaniol. 
Construcţia europeană a permis Vechiului Continent să recâştige o anumită prosperitate, dar în schimbul unei părţi din sufletul său, regretă filosoful spaniol Rafael Argullol. Nu este prea târziu pentru a afirma valorile care îi fac puterea, dar trebuie să o facem repede. 
Încurajată de Bruxelles, publicarea pe Internet a informaţiilor publice ar putea da naştere unei multitudini de aplicaţii utile cetăţenilor şi societăţii. Consecinţele economice sunt estimate la nu mai puţin de 40 de miliarde de euro pe an. 
Conducătorilor politici le place să fluture cu gesturi largi flamura conştiinţei comunitare. Dar fiecare ţară se face vinovată de o slăbiciune de caracter care contrazice discursurile şi dăunează UE. Continuarea inventarierii păcatelor de către Die Zeit. 
Conducătorilor politici le place să fluture cu gesturi largi flamura conştiinţei comunitare. Dar, fiecare ţară se face vinovată de o slăbiciune de caracter care contrazice discursurile şi dăunează UE. Die Zeit prezintă tipologia acţiunilor noastre greşite. 
Dacă va fi aprobată de cele Douăzeci și Șapte, uniunea fiscală propusă de Angela Merkel și Nicolas Sarkozy va fi o nouă etapă decisivă spre federalismul european. Dar este toată lumea gată să plătească prețul pentru asta: renunțarea la autonomia bugetară a statelor?
Dacă Mubarak nu a reuşit să izoleze revoluţionarii egipteni de restul lumii, în ianuarie trecut, aceasta s-a întâmplat din cauza unui student suedez teoretician al ciber-activismului: Christopher Kullenberg, care a fost numit de curând suedezul anului, de săptămânlul Fokus. Portret. 
Gata. Filosoful Jürgen Habermas şi-a părăsit biroul lui pentru a salva ideea de Europa, de a o salva de liderii politici şi de puterea obscură a pieţelor. 
Se transformă UE într-un imperiu condus de Germania? Pentru socialistul german Ulrich Becks, ar trebui să profităm de această mult răspândită şi mult discutată teamă de a stabili o nouă organizare a Uniunii, bazată pe o comunitate reală a cetăţenilor. 
Temeri, anxietate, frica de Apocalipsă: pentru futurologul Matthias Horx, omul nu este ghidat de fapte, ci de starea lui de spirit. Precept care se aplică de asemenea la criza monedei euro. 
Din cauza crizei, puterea se concentrează tot mai mult la Bruxelles. Pentru că acolo se găsesc instituţiile europene dar şi mijloacele de comunicare cele mai puternice, deseori economice şi anglo-saxone, care dau tonul politicii în statele membre, remarcă un editorialist belgian. 
O nouă Europă riscă să apară în umbra crizei. O Europă unde domneşte descurajarea, naţionalismul politic, islamofobia şi lipsa de încredere în politicieni. Ameninţări mai grave decât cele aduse de cifrele datoriei, consideră Aftonbladet. 
Datoriile şi austeritatea reprezintă o nouă realitate pentru cei mai mulţi europeni. Însă, pentru alţii, o astfel de situaţie constituie o oportunitate de a o obţine profit rapid. Într-un astfel de context, cum mai putem vorbi de naţiuni sau de societate?, se întreabă editorialistul irlandez John Waters. 
Evenimentul este aproape confidenţial, dar Atena găzduieşte până în decembrie a treia sa bienală de artă. Într-o ţară destabilizată de criză, expoziţia este locul unde se poate simţi cel mai bine caracterul urgent al momentului, crede o jurnalistă suedeză. 
Este un graffiti lăsat de o formaţie punk din anii 1970 în Londra la fel de valoros pentru omenire ca arta preistorică dintr-o grotă? Este ceea ce crede un arheolog britanic, văzând pe aceşti pereţi sfârşitul credinţei în “progresul uman” început de strămoşii noştri. 
Părinţi stricţi, copii renegaţi şi dragoste cu năbădăi: aceasta este familia Europa. Şi pentru jurnalistul de la Die Zeit care îi schiţează portretul, ea trebuie să-şi apere modelul său istoric de solidaritate. 
Nu este foarte clar ce înseamnă leadershipul Germaniei în UE – germanilor le este chiar cel mai neclar. Un editorialist de la Spiegel Online caută răspunsul în două cărţi despre sufletul pierdut şi geniul ţării. 
Schimbările politice din Grecia, Italia şi Spania sunt o dovadă că liderii europeni au răsturnat echilibrul puterilor dintre societate şi stat, dintre economie şi politică, iar acum nu mai ştim unde este locul cetăţenilor, consideră filozoful francez Etienne Balibar. 
“Europa vorbeşte germană”, trâmbiţează parlamentarul german Volker Kauder. – Nu trebuie să exageraţi, avertizează Berliner Zeitung. O uniune de democraţii libere arată altfel. 
În contextul crizei actuale, olandezii au tendinţa de a da lecţii cetăţenilor din ţările cu performanţe slabe, precum Grecia şi Italia. Dar cum spectrul recesiunii se apropie, ar trebui să ţină cont de faptul că prosperitatea de care beneficiază acum nu se datorează chiar virtuţii lor. 
Nimic nu uneşte mai mult decât un duşman comun. Dar această zicală a secolului al nouăsprezecelea este puţin adaptată la criza actuală. Numai schimbându-şi relaţia lor cu puterile europenii se vor putea uni şi ieşi din criză, consideră un editorialist ceh. 
Numirea lui Lucas Papademos şi a lui Mario Monti ca şefi ai guvernelor tehnocrate din Grecia şi Italia a făcut să curgă multă cerneală. Dar, în restul continentului, experţii au jucat adesea un rol pozitiv în politică pe timp de criză, subliniază un jurnalist al The Guardian
UE ar putea în curând să fie divizată între cei performanţi, cei şchiopi şi cei întârziaţi, se nelinişteşte politologul român Alina Mungiu-Pippidi. Şi să nu contăm pe o identitate europeană artificială pentru a-i uni pe toţi. 
Eforturile de a salva euro nu pot funcționa împotriva voinței alegătorilor la infinit, scrie Charlemagne în The Economist. 
Guvernele de "experţi", propuse în Italia şi Grecia, ar putea fi bune în luarea deciziilor de urgenţă, dar ar adânci neîncrederea cetăţenilor europeni faţă de democraţie. Pentru a evita acest lucru, politica trebuie să-şi revendice locul. 
Cine supune poporului său o chestiune de destin trece în Europa drept un pericol general. Acesta este mesajul pieţelor şi, de luni seara, şi al politicului.
Este oare Facebook excesiv de interesat în privinţa colectării datelor personale ale utilizatorilor săi? O serie de reclamaţii iniţiate de un student austriac la drept au condus la demararea unui audit privind protejarea bazelor de date în Irlanda, ţara care găzduieşte sediul central european al site-ului cunoscutei reţele sociale. 
După două zile de acţiuni greviste masive şi violenţe de stradă, Grecia pare să se apropie şi mai mult de marginea prăpastiei. În contextul în care liderii europeni se reunesc duminică într-un ultim efort de salvare a monedei euro, un editorialist grec critică dur elitele ţării care au adus Grecia în această situaţie.