Cultură & Idei
-
Uniunea Europeană: Nu este momentul pentru “mai multă Europă”
6 septembrie 201210734 Süddeutsche Zeitung München -
Interviu (2/2): André Glucksmann: “Europa suferă şi din cauza eşecului intelectualilor”
4 septembrie 201217113 Der Spiegel Hamburg -
Interviu (1/2): André Glucksmann: “Europa modernă se caracterizează prin noţiunea de criză”
3 septembrie 20121349 Der Spiegel Hamburg -
Umorul în Europa (10/10) : Vechile comedii greceşti, remedii de criză
31 august 2012782 Le Monde Paris -
Umorul în Europa (9/10): Kremlinul, veşnic rezervor de satiră
30 august 2012496 Le Monde Paris -
Umorul în Europa (8/10): Suprarealism şi “zwanze”, reţeta deriziunii
29 august 2012612 Le Monde Paris -
Dezbatere: Adevărata noastră comunitate europeană
28 august 201218890 Frankfurter Allgemeine Zeitung Frankfurt -
Umorul în Europa (7/10) : Arta caricaturii sau îndrăzneala islandeză
28 august 2012773 Le Monde Paris -
Umorul în Europa (6/10) : Nu-i de râs cu umorul sec britanic
27 august 20127237 Le Monde Paris -
Umorul în Europa (5/10): Râsul românesc, o formă de revoltă politică
24 august 201220716 Le Monde Paris -
Germania: Ofensivă literară împotriva “sistemului Merkel”
24 august 201210618PresseuropDer Spiegel -
Umorul în Europa (4/10): Libertin, imoral şi ilar, ca un poliţist spaniol
23 august 2012742 Le Monde Paris -
Umorul în Europa (3/10): Serialul suedez care distrează clasa de mijloc
22 august 2012771 Le Monde Paris -
Dezbatere: Europenii, prea diferiţi pentru a se înţelege
22 august 201239090 Dagens Nyheter Stockholm -
Umorul în Europa (2/10): Autoderiziunea italiană, un sport naţional
21 august 201214415 Le Monde Paris -
Rusia: Pussy Riot sau întoarcerea spre viitorul comunist
21 august 201214912 Respekt Praga -
Umorul în Europa (1/10): Satira germană, o tradiţie bine organizată
20 august 201212025 Le Monde Paris -
Societate: “Ciber-boema” Berlinului nu vrea să muncească
14 august 201228227 Frankfurter Allgemeine Zeitung Frankfurt -
Germania: Cancelarul are succes la vânzare… în afară
13 august 2012416Presseurop -
Patrimoniu: Nu mai sunt bani pentru vechile pietre
10 august 201239017 El País Madrid -
Dezbatere: Hai să inventăm Statele Unite ale Europei
8 august 201236799 EUobserver.com Bruxelles -
Dezbatere: Europa, asemeni Japoniei anului 1860
6 august 201228937 Svenska Dagbladet Stockholm -
Dezbatere: Moneda neplăcerilor noastre
2 august 201215548 Público Lisabona -
Tineri: Să lansăm primăvara europeană!
1 august 201248419 Polityka Varşovia -
Criza zonei euro: Ceea ce trebuie spus
26 iulie 201222447 Süddeutsche Zeitung München -
Cinema: Portugalia: motor...tăiaţi !
25 iulie 2012752 Libération Paris -
Dezbatere: Uniunea Europeană, această mumie socialistă
18 iulie 201218654 Rzeczpospolita Varşovia -
Geopolitică: Nu vom fi niciodată suverani în lumea asta
13 iulie 201239160 The Times Londra -
Dezbatere: Cum să trăieşti în stil norvegian
13 iulie 201219074 The Daily Telegraph Londra -
Muzică: Radiohead împotriva Comisiei Europene
12 iulie 2012852PresseuropThe Daily Telegraph -
Germania: Atunci când media şi cancelarul colaborează
12 iulie 2012234260 Die Tageszeitung Berlin -
Dezbatere: UE înseamnă naţiuni. Naţiunile, înseamnă popoare.
10 iulie 201220888 NRC Handelsblad Amsterdam -
Dezbatere: UE înseamnă Imperiu. Imperiu înseamnă război.
9 iulie 20121147120 NRC Handelsblad Amsterdam -
Dezbatere: Manipularea ADN-ului Europei
6 iulie 20129629 Gazeta Wyborcza Varşovia -
Parlamentul European: Respingerea ACTA, o victorie cu dublu tăiş
5 iulie 20121297PresseuropMediapart , Gazeta Wyborcza, Rzeczpospolita & 2 altele -
Internet: ACTA a fost aruncat la gunoi
4 iulie 2012496PresseuropRzeczpospolita -
Dezbatere: Cinci propuneri pentru schimbarea Europei
4 iulie 2012277122 Internazionale Roma -
Criză politică: Sfârşitul metodei Merkel
3 iulie 201215538 Frankfurter Allgemeine Zeitung Frankfurt -
Fosta Iugoslavie: Emir Kusturica şi prostul remake al naţionalismului
27 iunie 2012181 Politika Belgrad -
România: Tentaţia autoritară a lui Victor Ponta
22 iunie 20121012 Revista 22 Bucureşti -
Grecia: Urmează vremuri sumbre dacă nu ne schimbăm
19 iunie 201245915 The Daily Telegraph Londra -
Grecia: “Trăim în lumina unei stele moarte”
17 iunie 201238350 Le Monde Paris -
Dezbatere: Unde merge această Europă în criză?
15 iunie 2012285PresseuropHandelsblatt -
Presă: Limbile minoritare îşi fac auzită vocea
14 iunie 20122301 Hufvudstadsbladet Helsinki -
Dezbatere: Eurofili și eurosceptici – sunteţi toţi o apă și un pământ
12 iunie 201217829 Spiked Londra -
Spania: Cinci sute de ani de ocazii ratate
1 iunie 20121311208 Süddeutsche Zeitung München -
Parlamentul European: ACTA cade în uitare
1 iunie 201274PresseuropLibération, Les Echos -
Alegeri în Grecia: De dragul Europei, salvați-ne de salvatori
1 iunie 201219456 London Review of Books Londra -
Presă: Un jurnal pentru “Generaţia E” europeană
31 mai 20121175PresseuropGazeta Wyborcza, Le Monde, El País & 3 altele -
Estonia: Un cont de Facebook, la ce bun?
28 mai 20122226 Postimees Tallinn
Punere în comun a datoriei? Uniune bancară? Uniune politică? Acestea sunt schimbările evocate ici şi colo pentru a rezolva criza politică şi economică prin care trece Europa. Dar europenii nu par încă pregătiţi să accepte mai multă integrare. 
Europa traversează o criză de încredere şi trebuie să se confrunte cu o readucere în discuţie a soclului său democratic. Confruntat cu aceste provocări, intelectualul francez consideră că solidaritatea din interiorul UE trebuie întărită iar în faţa provocărilor exterioare ar trebuie clădită o comunitate mai ofensivă. 
Finanţe degradate, societăţi destabilizate, proiect comunitar slăbit: starea de slăbiciune care loveşte Europa de mai mulţi ani încoace este multiplă. În timp ce, la întoarcerea din vacanţă, pe conducătorii şi cetăţenii europeni îi aşteaptă etape importante, Der Spiegel a cerut acestui intelectual francez să detalieze care sunt şansele pentru ca Europa să regăsească un nou suflu. 
Pentru a termina seria sa umoristică, Le Monde face escală la Atena, unde filmele anilor 1950 readuc la loc de cinste stilul de haz care dădea curaj şi hrănea dorinţa de a merge înainte. Cuvinte cum nu se poate mai actuale. 
Deşi cenzura este întotdeauna prezentă, după bunul plac al regimurilor succesive, strada continuă să înşface orice ridicol de situaţie. Penultimul episod al seriei ziarului Le Monde asupra umorului face un ocol prin Moscova, unde torţa umorului caustic arde de-a pururea. 
Direct în Flandra sau de gradul doi în Valonia, umorul belgian reflectă complexitatea şi heteroclismul ţării. Dar ceea ce contează cu adevărul, este un amestec sănătos de auto-deriziune, modestie şi ironie. 
Uniunea fiscală, pentru a completa moneda comună, este singura modalitate de a ieşi din criză, recunoaşte scriitorul german Martin Walser. Însă nu trebuie să uităm că adevărata Europă a fost întotdeauna o comunitate în devenire care respectă diferenţele culturale.
Când trăieşti departe de lume şi eşti urmaşul unui popor viking prea puţin celebru pentru arta comunicării, e preferabil să ştii să mânuieşti auto-deriziunea cu dexteritate. Pentru cel de al şaptea episod al seriei sale, Le Monde ne duce la Reykjavik, acolo unde parodia rămâne cel mai bun remediu la narcisismul insular. 
Umorul este pentru regat ceea ce coloana Nelson este pentru Trafalgar Square: un monument! Nu este nimic de râs, este o calitate reconoscută în toată lumea, aşa după cum explică Le Monde în cel de al şaselea episod al seriei sale despre umor. 
În timpul regimului lui Nicolae Ceaușescu, românii spuneau glume pentru a exorciza duritatea dictaturii. În al cincilea episod al seriei sale asupra umorului, Le Monde arată că la București, astăzi oamenii râd de capitalism. 
Torrente, antierou de serie televizată, îi farmecă pe spanioli prin umorul său vulgar şi eliberator. În acest al patrulea episod al viziunii sale asupra umorului în Europa, Le Monde se axează pe această caricatură la extrema unei societăţi în criză. 
Seria televizată Solsidan ironizează visele aurite ale clasei medii. Şi dacă îi face atât de mult să râdă pe suedezi, înseamnă că se recunosc, scrie Le Monde, în acest al treilea episod din seria sa asupra umorului. 
Mai mult decât diferenţele dintre economiile ţărilor din UE, decalajele culturale dintre europeni sunt principalul obstacol pentru crearea unei comunităţi cu adevărat omogenă. Deci nu este surprinzător că este atât de greu de a o construi.
De la Commedia dell'arte la caricaturistul Altan, Italia a practicat mereu ironia tăioasă. În acest nou episod din seria sa asupra umorului, Le Monde aminteşte că arhetipurile societăţii italiene au un frumos viitor în faţa lor. 
Procesul celor trei membre ale grupului feminist de punk, condamnate la doi ani de muncă forţată în 17 august, aminteşte procesul grupului cehoslovac de rock Plastic People, în anii 1970. Vedem cum operează la lumina zilei aceaşi intoleranţă spre "distrugătorii ordinii publice" şi faţă de criticii regimului. 
Cine a spus că germanii nu ştiu să glumească? În acest prim episod din seria sa despre umor, Le Monde explorează Kabarettul, templu al satirei politice care s-a menţinut, chiar pe vremea Germaniei de Est. 
“Săracă dar sexy”, capitala germană este un centru creativ şi avangardist trăind din subsidiile vărsate de alte Landuri. Aici trăieşte o populaţie pentru care salariatul este o angoasă, alocaţia universală o speranţă. Portret ironic al unui blogger vedetă. 
Moştenirea culturală nu scapă curei de austeritate căreia sunt supuse ţările occidentale, începând cu cele din Sud. Aici se concentrează o mare parte din patrimoniul istoric - şi tăierile aferente – cu efecte dezastruoase. 
În economie, dar şi în diplomaţie sau doar în administraţie, mărimea ţărilor contează. Iar cele ale statelor din UE, prea mici la scara mondială, nu mai sunt adaptate. Soluţia? Să se aplice Europei modelul Statelor Unite ale Americii, sugerează jurnalistul Philip Ebels. 
Fragmentată în potentate locale asupra cărora ea nu are suficientă putere, neluată în serios în restul lumii, Uniunea Europeană seamănă oarecum cu Japonia în 1860, înainte de modernizarea sa, asigură un jurnalist suedez. Dar a se reîntemeia pe post de adevărată putere politică se poate dovedi contra-productiv. 
Concepută pentru a scoate Vechiul Continent dintr-o jumătate de mileniu de conflicte, Europa politică se confruntă cu un viitor incert. Fiindcă europenii nu mai împărtăşesc acelaşi proiect, şi fiindcă Statele Unite nu acceptă existenţa monedei euro, asigură scriitorul portughez Eduardo Lourenço. 
Fiecare al cincilea tânăr european este azi în şomaj, şi chiar unul din doi, în anumite ţări. A fost nevoie de mult mai puţin pentru ca tinerii din ţările arabe să se ridice împotriva guvernelor lor, reaminteşte un editorialist polonez. Dar ce se va întâmpla dacă modelul nostru social nu le mai oferă nicio speranţă tinerilor? 
În plină criză a zonei euro, avem norocul de a avea nişte politicieni care să ne spună cum stau lucrurile, ironizează Süddeutsche Zeitung, publicând o listă cu citate alese. 
Tânăra generaţie a cinematografului portughez face apariţii remarcate în festivalurile internaţionale. Dar în propria lor ţară, unde statul se retrage din cultură ca urmare a crizei, micii producători sunt din ce în ce mai fragili. 
Europa are prea multe reglementări, este condusă de o birocraţie autosuficientă şi înclină spre monopolul statului. Va ajunge să fie un muzeu, dacă nu va regăsi spiritul întreprinzător, apreciază fostul negociator pentru admiterea Poloniei în Uniunea Europeană. 
Euroscepticii se pot plânge ca şi-au pierdut suveranitatea în favoarea UE. Dar de ce nu se plâng niciodată că, din 1945 şi până acum, naţiunile au cedat de asemenea puterea în mâinile unor instituţii precum Naţiunile Unite, NATO şi FMI?, întreabă Bill Emmot. 
Norvegia, membră a Spaţiului Economic European, dar nu a Uniunii Europene, este ţara la care visează euroscepticii britanici. Dar este oare văzută astfel şi de ţările care doresc să se alăture navei europene de croazieră? 
Media germane au fost aduse pe aceeaşi linie, sincronizate, critică autorul Robert Misik. În criza euro ele preiau simple prejudecăţi, răspândesc propagandă înflorită fără expertiză economică şi sunt astfel şi ele răspunzătoare pentru politica atât de controversată a Angelei Merkel. 
Uniunea Europeană este un imperiu, potrivit istoricului Thierry Baudet. Nimic de adăugat la aceasta, îi răspunde filosoful Roger Scruton, atâta timp cât Europa nu dispreţuieşte naţiunile pe care le controlează, pentru că ar fi leagănul ataşamentului la comunitate. 
Se obişnuieşte să se spună că UE a asigurat pacea în Europa. Dar, observă provocator istoricul Thierry Baudet, atunci când statele-naţiune cedează o parte din suveranitatea lor unor entităţi supra-naţionale, se ajunge la conflict. Iată de ce el propune să se dizolve zona euro şi să se restabilească frontierele. 
Că înseamnă solidaritate economică sau unitate politică, "mai multă Europă", pare a fi o cale de ieşire din criza actuală, scrie un editorialist polonez. Dar cum putem realiza acest lucru, fără a lărgi şi mai mult prăpastia dintre ceea de ce UE are nevoie şi ceea ce societăţile europene sunt dispuse să accepte? 
Respingând Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA), eurodeputaţii au dovedit că sunt sensibili la vocea opiniei publice, se felicită presa europeană, care se îngrijorează de repunerea în discuţie a principiilor proprietăţii intelectuale. 
Corolar al uniunii monetare, uniunea politică nu se va putea face decât dacă UE se dotează cu structuri mai democratice, implicându-i mai mult pe europeni. Eric Jozsef, cronicar la Internazionale, arată cum se poate ajunge aici. 
“Lăsaţi-mă pe mine să acţionez şi aveţi încredere în mine!” – Metoda tipică a cancelarului german şi-a atins limitele în timpul crizei Europei. Dacă vrea să primească susţinere pentru politica sa, ea trebuie să comunice cu oamenii din toată Europa. 
Pe 28 iunie, dată simbolică pentru naţiunea sârbească, cineastul sârbo-bosniac inaugurează o parte din Andrićgrad, un oraş construit pentru a celebra opera scriitorului Ivo Andrić. Un proiect care exploatează memoria şi istoria, denunţă un jurnalist din Belgrad. 
Acuzat de a dori să pună botniţă culturii, guvernul a provocat astfel o adevărată mişcare de protest din partea comunităţii artistice. Iar comparaţiile cu derivele auritare de la vecinii maghiari şi ucrainieni au apărut ca ciupercile după ploaie, aşa după cum subliniază Revista 22. 
Efectele devastatoare pe care măsurile de austeritate le au asupra cetăţenilor greci reprezintă un avertisment că istoria nu este un progres continuu sau o iluminare permanentă. Şi civilizaţiile se pot prăbuşi, avertizează Boris Johnson.
Criza multiformă care afectează Grecia este rezultatul mai multor secole de decădere, marcate de o delicvescenţă a statului şi o pierdere a bunului simţ, consideră dramaturgul Dimítris Dimitriádis. Pentru acesta, ţara sa este moartă şi trebuie mai întâi să accepte acest lucru pentru a-şi începe renaşterea. 
Pe un continent unde problemele lingvistice sunt uneori o sursă de tensiuni naţionale, presa minorităţilor joacă un rol necunoscut, dar important. 
Eurofilii cred că Bruxelles este tratamentul minune pentru toate bolile, iar euro-scepticii susţin că acelaşi Bruxelles este sursa tuturor necazurilor. Dar, sunt cu adevărat atât de diferiţi cei aflaţi în aceste două tabere? - se întreabă editorul publicaţiei on-line Spiked, Brendan O’Neill. 
Criza bancară actuală îşi trage rădăcinile din gândirea anti-economică ce domină ţara de la Reconquista şi descoperirea Americii şi care a împiedicat-o să se dezvolte. O stare de spirit pe care aderarea la Uniunea Europeană în 1986 nu a schimbat-o cu nimic, scrie corespondentul în Spania al Süddeutsche Zeitung. 
La alegerile din Grecia din 17 iunie, se presupune că alegătorii vor respinge partidele politice prea apropiate de tehnocrați și de instituțiile financiare care propăvăduiesc austeritatea, și care, se tem mulți, înlocuiesc democrația. De aceea trebuie să-i susținem, argumentează filozoful Slavoj Žižek. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi.