Idei
-
Interviu (2/2): André Glucksmann: “Europa suferă şi din cauza eşecului intelectualilor”
4 septembrie 201217113 Der Spiegel Hamburg -
Interviu (1/2): André Glucksmann: “Europa modernă se caracterizează prin noţiunea de criză”
3 septembrie 20121349 Der Spiegel Hamburg -
Dezbatere: Europenii, prea diferiţi pentru a se înţelege
22 august 201239390 Dagens Nyheter Stockholm -
Dezbatere: Hai să inventăm Statele Unite ale Europei
8 august 201236799 EUobserver.com Bruxelles -
Dezbatere: Europa, asemeni Japoniei anului 1860
6 august 201228837 Svenska Dagbladet Stockholm -
Dezbatere: Moneda neplăcerilor noastre
2 august 201215548 Público Lisabona -
Tineri: Să lansăm primăvara europeană!
1 august 201248419 Polityka Varşovia -
Criza zonei euro: Ceea ce trebuie spus
26 iulie 201222447 Süddeutsche Zeitung München -
Dezbatere: Uniunea Europeană, această mumie socialistă
18 iulie 201218654 Rzeczpospolita Varşovia -
Geopolitică: Nu vom fi niciodată suverani în lumea asta
13 iulie 201239160 The Times Londra -
Dezbatere: Cum să trăieşti în stil norvegian
13 iulie 201219074 The Daily Telegraph Londra -
Dezbatere: UE înseamnă naţiuni. Naţiunile, înseamnă popoare.
10 iulie 201220888 NRC Handelsblad Amsterdam -
Dezbatere: UE înseamnă Imperiu. Imperiu înseamnă război.
9 iulie 20121147120 NRC Handelsblad Amsterdam -
Dezbatere: Manipularea ADN-ului Europei
6 iulie 20129629 Gazeta Wyborcza Varşovia -
Dezbatere: Cinci propuneri pentru schimbarea Europei
4 iulie 2012277122 Internazionale Roma -
Criză politică: Sfârşitul metodei Merkel
3 iulie 201215538 Frankfurter Allgemeine Zeitung Frankfurt -
Grecia: Urmează vremuri sumbre dacă nu ne schimbăm
19 iunie 201245915 The Daily Telegraph Londra -
Grecia: “Trăim în lumina unei stele moarte”
17 iunie 201238350 Le Monde Paris -
Dezbatere: Unde merge această Europă în criză?
15 iunie 2012285PresseuropHandelsblatt -
Dezbatere: Eurofili și eurosceptici – sunteţi toţi o apă și un pământ
12 iunie 201217829 Spiked Londra -
Alegeri în Grecia: De dragul Europei, salvați-ne de salvatori
1 iunie 201298556 London Review of Books Londra -
Umor: Criza nu este nici măcar în mâinile zeilor
25 mai 201232665 The Times Londra -
Dezbatere: Europa trebuie să aleagă un superstat sau scindarea euro
25 mai 20129829PresseuropThe Economist -
Criza zonei euro: Nu izolaţi germanii!
22 mai 2012145237 The Independent Londra -
Dezbatere: Liftingul câştigător al dreptei europene
21 mai 20121578 Aftonbladet Stockholm -
Criza din zona euro: Hai să fim ceva mai americani!
18 mai 20129425 Hospodářské noviny Praga -
Criza zonei euro: Ascultaţi strigătul care vine dinspre Atena
17 mai 20121040176 La Repubblica Roma -
Dezbatere: Marea coaliţie europeană
16 mai 201216015 Süddeutsche Zeitung München -
Dezbatere: Petiţia naivităţii
10 mai 20125712PresseuropAftonbladet -
Criza euro: Poporul periculos
24 aprilie 2012137898 Frankfurter Rundschau Frankfurt -
Criza din zona euro: Schadenfreude, dragostea mea
13 aprilie 2012303165 El País Madrid -
Economie: Grecia este avangarda noastră
28 martie 2012129101 Hospodářské noviny Praga -
Olanda: Ceva nu e verde în Ţara lalelelor
26 martie 201225828 NRC Handelsblad Amsterdam -
Dezbatere: Germanii nu mai sunt obsedaţi de muncă
21 martie 201235350 The Guardian Londra -
Dezbatere: S-a terminat cu ideologiile
15 martie 201245613 Polityka Varşovia -
Pact bugetar: O victorie pentru Margaret Thatcher
12 martie 201228525 Aftonbladet Stockholm -
Irlanda: A devenit keynesianismul crimăgândit?
7 martie 201255948 The Irish Times Dublin -
Dezbatere: Criza financiară: judecarea responsabililor?
6 martie 201245520 El País Madrid -
Consiliul European: Există alternative la pactul fiscal
2 martie 201215842 The Independent Londra -
Ficţiune: Ghidul călătorului în criza euro
2 martie 201234410 Cicero Berlín -
Criza din zona euro: Şi cu solidaritatea cum rămâne?
24 februarie 201233186 Financial Times Londra -
Criza din zona euro: Cum Bruxelles distruge Grecia
17 februarie 2012663102 The Daily Telegraph Londra -
Dezbatere: Naţiunile vor salva Europa
16 februarie 201217130 Gazeta Wyborcza Varşovia -
Dezbatere: Leneşii de greci! Clişeul ideal
13 februarie 201287028 CriticAtac Bucureşti -
Germania: Numiţi-ne nazişti dacă aşa vă place
3 februarie 2012437304 Die Zeit Hamburg -
Criza zonei euro: Salvaţi euro – scăpaţi de Germania
27 ianuarie 2012686120 The Times Londra -
Criza zonei euro: Ingo Schulze - 10 teze despre criză
27 ianuarie 2012162524 Süddeutsche Zeitung München -
Dezbatere: Europa înseamnă pace. Doar atât?
19 ianuarie 201218667 De Morgen Bruxelles -
Scoţia: “Devo max” ar putea salva Marea Britanie
13 ianuarie 201215425 The Guardian Londra -
Naţionalitate: Cetățenia multiplă, calea viitorului
11 ianuarie 201231316 The Economist Londra
Europa traversează o criză de încredere şi trebuie să se confrunte cu o readucere în discuţie a soclului său democratic. Confruntat cu aceste provocări, intelectualul francez consideră că solidaritatea din interiorul UE trebuie întărită iar în faţa provocărilor exterioare ar trebuie clădită o comunitate mai ofensivă. 
Finanţe degradate, societăţi destabilizate, proiect comunitar slăbit: starea de slăbiciune care loveşte Europa de mai mulţi ani încoace este multiplă. În timp ce, la întoarcerea din vacanţă, pe conducătorii şi cetăţenii europeni îi aşteaptă etape importante, Der Spiegel a cerut acestui intelectual francez să detalieze care sunt şansele pentru ca Europa să regăsească un nou suflu. 
Mai mult decât diferenţele dintre economiile ţărilor din UE, decalajele culturale dintre europeni sunt principalul obstacol pentru crearea unei comunităţi cu adevărat omogenă. Deci nu este surprinzător că este atât de greu de a o construi.
În economie, dar şi în diplomaţie sau doar în administraţie, mărimea ţărilor contează. Iar cele ale statelor din UE, prea mici la scara mondială, nu mai sunt adaptate. Soluţia? Să se aplice Europei modelul Statelor Unite ale Americii, sugerează jurnalistul Philip Ebels. 
Fragmentată în potentate locale asupra cărora ea nu are suficientă putere, neluată în serios în restul lumii, Uniunea Europeană seamănă oarecum cu Japonia în 1860, înainte de modernizarea sa, asigură un jurnalist suedez. Dar a se reîntemeia pe post de adevărată putere politică se poate dovedi contra-productiv. 
Concepută pentru a scoate Vechiul Continent dintr-o jumătate de mileniu de conflicte, Europa politică se confruntă cu un viitor incert. Fiindcă europenii nu mai împărtăşesc acelaşi proiect, şi fiindcă Statele Unite nu acceptă existenţa monedei euro, asigură scriitorul portughez Eduardo Lourenço. 
Fiecare al cincilea tânăr european este azi în şomaj, şi chiar unul din doi, în anumite ţări. A fost nevoie de mult mai puţin pentru ca tinerii din ţările arabe să se ridice împotriva guvernelor lor, reaminteşte un editorialist polonez. Dar ce se va întâmpla dacă modelul nostru social nu le mai oferă nicio speranţă tinerilor? 
În plină criză a zonei euro, avem norocul de a avea nişte politicieni care să ne spună cum stau lucrurile, ironizează Süddeutsche Zeitung, publicând o listă cu citate alese. 
Europa are prea multe reglementări, este condusă de o birocraţie autosuficientă şi înclină spre monopolul statului. Va ajunge să fie un muzeu, dacă nu va regăsi spiritul întreprinzător, apreciază fostul negociator pentru admiterea Poloniei în Uniunea Europeană. 
Euroscepticii se pot plânge ca şi-au pierdut suveranitatea în favoarea UE. Dar de ce nu se plâng niciodată că, din 1945 şi până acum, naţiunile au cedat de asemenea puterea în mâinile unor instituţii precum Naţiunile Unite, NATO şi FMI?, întreabă Bill Emmot. 
Norvegia, membră a Spaţiului Economic European, dar nu a Uniunii Europene, este ţara la care visează euroscepticii britanici. Dar este oare văzută astfel şi de ţările care doresc să se alăture navei europene de croazieră? 
Uniunea Europeană este un imperiu, potrivit istoricului Thierry Baudet. Nimic de adăugat la aceasta, îi răspunde filosoful Roger Scruton, atâta timp cât Europa nu dispreţuieşte naţiunile pe care le controlează, pentru că ar fi leagănul ataşamentului la comunitate. 
Se obişnuieşte să se spună că UE a asigurat pacea în Europa. Dar, observă provocator istoricul Thierry Baudet, atunci când statele-naţiune cedează o parte din suveranitatea lor unor entităţi supra-naţionale, se ajunge la conflict. Iată de ce el propune să se dizolve zona euro şi să se restabilească frontierele. 
Că înseamnă solidaritate economică sau unitate politică, "mai multă Europă", pare a fi o cale de ieşire din criza actuală, scrie un editorialist polonez. Dar cum putem realiza acest lucru, fără a lărgi şi mai mult prăpastia dintre ceea de ce UE are nevoie şi ceea ce societăţile europene sunt dispuse să accepte? 
Corolar al uniunii monetare, uniunea politică nu se va putea face decât dacă UE se dotează cu structuri mai democratice, implicându-i mai mult pe europeni. Eric Jozsef, cronicar la Internazionale, arată cum se poate ajunge aici. 
“Lăsaţi-mă pe mine să acţionez şi aveţi încredere în mine!” – Metoda tipică a cancelarului german şi-a atins limitele în timpul crizei Europei. Dacă vrea să primească susţinere pentru politica sa, ea trebuie să comunice cu oamenii din toată Europa. 
Efectele devastatoare pe care măsurile de austeritate le au asupra cetăţenilor greci reprezintă un avertisment că istoria nu este un progres continuu sau o iluminare permanentă. Şi civilizaţiile se pot prăbuşi, avertizează Boris Johnson.
Criza multiformă care afectează Grecia este rezultatul mai multor secole de decădere, marcate de o delicvescenţă a statului şi o pierdere a bunului simţ, consideră dramaturgul Dimítris Dimitriádis. Pentru acesta, ţara sa este moartă şi trebuie mai întâi să accepte acest lucru pentru a-şi începe renaşterea. 
Eurofilii cred că Bruxelles este tratamentul minune pentru toate bolile, iar euro-scepticii susţin că acelaşi Bruxelles este sursa tuturor necazurilor. Dar, sunt cu adevărat atât de diferiţi cei aflaţi în aceste două tabere? - se întreabă editorul publicaţiei on-line Spiked, Brendan O’Neill. 
La alegerile din Grecia din 17 iunie, se presupune că alegătorii vor respinge partidele politice prea apropiate de tehnocrați și de instituțiile financiare care propăvăduiesc austeritatea, și care, se tem mulți, înlocuiesc democrația. De aceea trebuie să-i susținem, argumentează filozoful Slavoj Žižek. 
Urgiile economice care s-au abătut asupra Europei ne-au obligat să încercăm să înţelegem lumea olimpiană a finanţei mondiale. Dar acum că acordăm mai multă atenţie obligaţiunilor şi mecanismelor de stabilitate, oare nu este clar că nici experţii, pe piscurile lor înalte, nu ştiu ce se întâmplă? 
Ajutând la salvarea ţărilor din zona euro care se afla în dificultate, Angela Merkel a mers deja mai departe decât ar fi vrut electoratul ei. Iar euroobligaţiunile dorite de noul preşedinte al Franţei, François Hollande, ar putea fi un pas prea de tot. 
Triumfătoare cu un deceniu în urmă, social-democraţia este astăzi îndepărtată de la putere în majoritatea ţărilor europene. Fiindcă duce lipsă de propuneri noi, şi mai ales fiindcă a lăsat dreapta să-i copieze ideile şi discursul pentru a răspunde aşteptărilor alegătorilor. 
Criza grecească şi lipsa de reacţii decisive din partea liderilor europeni au ascuns în cele din urmă obiectivul mai larg al viitorului UE. Pe când SUA au ştiut să găsească soluţii mai eficiente, ar fi momentul să ne inspirăm din starea lor de spirit, argumentează un editorialist ceh. 
De câte ori nu i-am auzit pe guvernanţi avertizând cu un aer sobru: “Nu aţi vrea să ajungem în situaţia Greciei, nu?” Excluderea din zona euro nu este prevăzută de tratatele europene, dar poate fi introdusă subtil sau facilitată. În realitate, Grecia a intrat deja în zona crepusculară a non-europenilor, a devenit deja “lupul cel rău” care sperie copiii. 
Până acum nu existau discuţii ideologice în Europa, din cauza lipsei unei culturi democratice a dezbaterii. Cu un preşedinte francez şi un cancelar german politic opuşi, Uniunea ar putea să înveţe să discute şi să reaprindă pasiunea europenilor. 
Piețele se tem foarte tare că victimele crizei nu îi vor mai aproba pe conducătorii politici. De aceea, peste tot în Europa, responsabilii politici încearcă să micșoreze câmpul dezbaterilor pe politică economică. 
Criza financiară ameninţă din nou Spania, şi celelalte ţări europene nu găsesc ceva mai bun de făcut decât să se bucure că nu a picat pe ele. Acest sentiment, exprimat bine de limba germană, riscă să piardă Europa, previne un politolog spaniol. 
Cvasi-falimentul grecesc este doar scenariul care le pândeşte şi pe celelalte ţări dacă acestea nu-şi controlează datoria la timp. Ajutorul adus Atenei este un semn că Europa este în viaţă, dar fără disciplina pactului bugetar, aceasta este insuficientă, consideră un economist ceh. 
Primul ministru olandez, Mark Rutte, nu s-a distanţat încă de site-ul anti-imigranţi al partidului lui Geert Wilders. O tăcere care dezvăluie diviziunile politice şi lipsa lor de viziune privind imigraţia, consideră filozoful Paul Scheffer. 
Numeroase ţări, printre care şi Marea Britanie, consideră că nemţii lucrează din greu. Acest mit aparţine însă de acum trecutului, scrie The Guardian. 
Într-o lume în care criza readuce în discuţie modelele economice şi discursurile istorice, nicio altă utopie alternativă nu pare să se detaşeze. Însă, în faţa pierderii încrederii în politică, nu îi vom avea nici pe Lenin şi nici pe Hitler, ci doar pe nişte politicieni lipsiţi de măreţie, notează un editorialist polonez. 
Presupus să asigure durabilitatea euro, pactul bugetar adoptat la începutul lui martie statorniceşte "capitalismul autoritar" propovăduit de Doamna de Fier. Cu toate acestea, reducerile bugetare pe care acesta le prevede nu mai sunt dictate de guverne alese în mod democratic, ci de pieţele financiare, denunţă un editorialist suedez. 
Irlanda va fi singura ţară care va supune Pactul fiscal unui vot popular. Dar ceea ce este cu adevărat în joc, denunţă editorialistul Fintan O’Toole, este ridicarea ideologiei neo-liberale la rangul de lege imuabilă.
Procesul fostului prim-ministru islandez a început luni, 5 martie. Geir Haarde este acuzat că nu a reacţionat prin măsuri adecvate la criza financiară care afecta Islanda în 2008. Oare exemplul acestui proces poate fi urmat şi de alte ţări? Cotidianul spaniol El Pais a adresat această întrebare mai multor experţi şi jurnalişti. 
Noul tratat semnat de 25 de state membre la Bruxelles, pe 2 martie, se presupune că va crea o nouă eră a responsabilităţii fiscale şi a uniunii economice, dar este încă necopt şi întăreşte autoritatea nedemocratică a UE, susţine un editorialist britanic. 
Şi dacă criza euro n-ar fi decât un test la scară planetară, elaborat de un supercomputer care guvernează lumea? Comicul berlinez Horst Evers aplică situaţiei actuale regulile universului paralel imaginat de Douglas Adams. Omenirea nu iese învingătoare din această încercare. 
Solidaritatea, care a fost dintotdeauna în centrul proiectului european, este bazată pe interese proprii realiste. Pentru ca Uniunea să supravieţuiească trebuie să-şi reamintească acest principiu simplu. 
Scufundată într-o criză economică violentă, Grecia este pe moarte din cauza unei Uniuni Europene “incompetente” şi a “insensibilului” comisar UE pentru Afaceri Economice şi Monetare, Olli Rehn, acuză Peter Oborne, într-un editorial vehement. 
Refuzând să construiască o Europă federală în jurul monedei unice, politicienii au lăsat puterea economiei. Pentru a o prelua din nou şi a o împărţi cu cetăţenii, ei trebuie să construiască astăzi o federaţie de naţiuni, argumentează un istoric polonez. 
Săraci deci vinovaţi: în contextul crizei greceşti, această judecată asupra europenilor din Sud pare să câştige teren în Nordul Europei. O analiză simplistă şi ipocrită care ne împiedică să vedem ceea ce se întâmplă cu adevărat, crede o editorialistă din România. 
A devenit un lucru aproape automat: de fiecare dată când apar polemici legate de modul în care Berlinul încearcă să îşi impună punctele de vedere pentru soluţionarea crizei datoriilor, germanilor li se aduce aminte de trecutul lor nazist. Care ar fi modul de reacţie? Publicaţia Die Zeit propune câteva răspunsuri. 
Prin faptul că persistă în a impune austeritatea fiscală partenerilor săi din zona euro, în timp ce, cu încăpăţânare, refuză să acorde Băncii Centrale Europene (BCE) un rol mai însemnat și, de asemenea, să sprijine mai hotărât datoriile naţionale, Germania este mai mult un obstacol, decât un ajutor, în susţinerea monedei unice europene – menţionează Antole Kaletsky. 
Iată nebunia care a devenit un fapt de la sine înţeles, un dat: de ani de zile societatea este jefuită, iar democraţia este ruinată. Scriitorul german Ingo Schulze s-a săturat. Zece motive pentru ane lua pe noi înşine din nou în serios. 
Liderii europeni nu ezită să folosească spectrul războiului pentru a-şi justifica politicile lor de salvare a monedei euro. Dar acest argument nu mai funcţionează, observă filozoful olandez Paul Scheffer. Sprijinul cetăţenilor trebuie să fie câştigat cu argumente adevărate. 
Deşi majoritatea scoţienilor nu sunt favorabili ideii unei rupturi pe deplin de Marea Britanie, ei sunt totuşi încântaţi în general de perspectiva unei forme de autonomii care să includă capacitatea de a-şi ridica propriile impozite. Englezii reticenţi ar trebui să accepte acest lucru, susţine Simon Jenkins. 
Într-o lume amestecată din punct de vedere rasial şi mondializată, a avea mai multe identităţi este un lucru normal. Iată de ce statele ar trebui să permită mai uşor accesul la naţionalitate şi să garanteze dreptul de vot, consideră The Economist.