Idei
-
Zona euro: Europa are nevoie de un nou Luther
17 mai 2013378133 La Repubblica Roma -
Uniunea Europeană: “Europa cu stânga sa”
16 mai 2013593PresseuropDie Tageszeitung -
Ziua Europei: Proiectul european este un eşec total
9 mai 2013129889 Il Sole-24 Ore Milano -
Ziua Europei: O ascensiune blocată de statele-naţiune
9 mai 2013322133 Il Sole-24 Ore Milano -
Cultură: “200 de ani. Kierkegaard, filosoful libertăţii”
3 mai 20132625PresseuropDe Groene Amsterdammer -
Democrația: O cură de Elveţie pentru Europa
1 mai 201385842 Frankfurter Allgemeine Zeitung Frankfurt -
Dezbatere: Ciber-democraţia este doar un prim pas
16 aprilie 201343826 La Stampa Torino -
Societate: Ziua în care clasa de mijloc se va ridica
10 aprilie 2013325324 Wprost Varşovia -
Democraţie: Pentru o Republică europeană
5 aprilie 20131256299 Frankfurter Allgemeine Zeitung Frankfurt -
Dezbatere: Un “Imperiu latin” împotriva supraputerii germane
26 martie 20133095491 Libération Paris -
Uniunea Europeană: Hai să experimentăm noi căi
25 martie 201334590 La Repubblica Roma -
Uniunea Europeană: Problema cu Germania
15 martie 2013310270PresseuropNew Statesman, The Daily Mail -
Instituţii europene: Mari idei şi mult limbaj de lemn
15 martie 201318525 Revue Politika Brno -
Dezbatere: Europa şi-a pierdut cetăţenii
11 martie 201380698 El País Madrid -
Dezbatere: Noi, poporul rătăcit al Europei
6 martie 2013586215 The New York Times New York -
Dezbatere: Beppe Grillo, populismul anarhist
4 martie 201322417 De Morgen Bruxelles -
Benedict al XVI-lea: “Amin”
28 februarie 2013148PresseuropFrankfurter Rundschau -
Vatican: “Scaunul gol... Cine îi va urma lui Benedict ca Papă?”
12 februarie 2013177PresseuropThe Irish News -
Vatican: “Benedict al XVI-lea: Părăsesc nava Sfântului Petru”
12 februarie 20132PresseuropGazeta Wyborcza -
Vatican: “Adioul Papei decis acum un an”
12 februarie 2013222PresseuropLa Stampa -
Vatican: “Mai multă forță”
12 februarie 20131520PresseuropBild -
Uniunea Europeană: În ţara orbilor, chiorul e rege
25 ianuarie 201359969 The Guardian Londra -
Estonia: Pentru o lună, cetăţenii preiau puterea
8 ianuarie 20134822PresseuropPostimees, Eesti Päevaleht -
Chestionar de Anul Nou: 40 de întrebări-capcană despre Europa
31 decembrie 201284955 Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung Frankfurt -
Uniunea Europeană: Europa a luat-o razna
18 decembrie 201238028 Dagens Nyheter Stockholm -
Uniunea Europeană: Aceste frontiere dispărute merită un Nobel
10 decembrie 201242031 El País Madrid -
Austeritate: Fără sacrificii fără speranță!
16 noiembrie 2012286141 Project Syndicate Praga -
Criza datoriei publice: Boala ideilor preconcepute
14 noiembrie 201218415 Hospodářské noviny Praga -
Dezbatere: Cum să păstrăm miracolul european
13 noiembrie 201229465 Dagens Arena Stockholm -
Dezbatere: Toate nefericirile Europei
12 noiembrie 201216314 Polska The Times Varşovia -
Dezbatere: O Europă federală, pentru a reda sens existenţei noastre
29 octombrie 201230544 Corriere della Sera Milano -
Dezbatere: Lăsaţi-ne în pace cu statul-naţiune!
25 octombrie 201219285 Der Spiegel Hamburg -
Dezbatere: Generaţia Erasmus, ultima speranţă a Europei
24 octombrie 2012220672 Gazeta Wyborcza Varşovia -
Dezbatere: O federaţie, dar sub ce formă?
23 octombrie 201222469 Respekt Praga -
Dezbatere: Euroforicii, cei mai periculoși prieteni ai noștri
22 octombrie 201236522 Die Zeit Hamburg -
Dezbatere: Viitorul Europei este în Sud
18 octombrie 201260186 Financial Times Deutschland Hamburg -
Catalonia-Scoţia: Spania, Marea Britanie şi fructul interzis al independenţei
16 octombrie 201246649 Financial Times Londra -
Dezbatere: Să dăm banii de la Nobel pentru Erasmus
15 octombrie 2012262348 The Guardian Londra -
Dezbatere: Spolierea drepturilor Europei
12 octombrie 2012153152 Der Hauptstadtbrief Berlin -
Dezbatere: O Constituție Europeană pentru secolul XXI
5 octombrie 201219857 The Guardian Londra -
Criza zonei euro: Reunificarea Germaniei este păcatul nostru originar
3 octombrie 2012599153 Der Spiegel Hamburg -
Dezbatere: Când satira dă naștere la discuții
28 septembrie 20128915 Süddeutsche Zeitung München -
Criza din zona euro: Federalismul sau moartea !
28 septembrie 2012760194 Le Point Paris -
Debate: Pentru o diplomaţie fără complexe
28 septembrie 201213411 El País Madrid -
Integrare europeană: Dincolo de putere şi de piaţă
26 septembrie 201219863 NRC Handelsblad Amsterdam -
Integrare europeană: SimEuropa nu este un joc
24 septembrie 201210915 The Economist Londra -
Dezbatere: Avem încredere în Uniunea Europeană?
21 septembrie 201228592 Gazeta Wyborcza Varşovia -
Dezbatere: Zona euro devalorizează Europa
11 septembrie 2012198118 Ta Nea Atena -
Criza din zona euro: Un nou război al religiei
7 septembrie 2012532274 Corriere della Sera Milano -
Uniunea Europeană: Nu este momentul pentru “mai multă Europă”
6 septembrie 201210734 Süddeutsche Zeitung München
Uniunea Europeană devine o biserică afectată de corupţie în care Germania conduce printr-o ortodoxie dogmatică economică. Politicienii trebuie să preia din nou controlul, printr-o schismă protestantă axată pe iniţiative fundamentale, argumentează editorialista Barbara Spinelli. 
Construită pe criterii economice, politice şi geopolitice, Uniunea Europeană trebuie judecată după aceleaşi criterii. Iar verdictul istoricului britanic Niall Ferguson este incontestabil. 
Pentru directorul Die Zeit, Josef Joffe, experienţa europeană a fost distrusă în plin elan de reticenţa ţărilor membre în a renunţa la suveranitatea lor. 
Democrația directă ar face bine și Uniunii Europene. În Elveția se vede că statul este cu atât mai suplu și îndatorarea mai redusă, cu cât cetățenii decid mai frecvent direct în legătură cu politica și pot s-o controleze. 
În contextul crizei care afectează partidele politice, multe voci din Italia, precum Mişcarea 5 Stele susţin trecerea la participarea directă făcută posibilă datorită răspândirii Internetului. Dar cele două sisteme ar trebui să se completeze, mai degrabă decât să se excludă. 
Conducătorii noştri nu-şi dau seama că stau pe un butoi de pulbere, avertizează filozoful polonez Marcin Król. Întrucât clasa de mijloc, căreia i se refuză orice perspectivă de evoluţie socială, ar putea vedea drept unică soluţie încă o revoluţie. 
Pragmaticii, conducători politici sau cetățeni, nu au reușit să construiască o UE prosperă și pe deplin democratică. A venit deci timpul ca visătorii, cei care sunt astăzi adevărații realiști, să facă ceva, sunt de părere politoloaga Ulrike Guérot și scriitorul Robert Menasse. 
Filosoful italian Giorgio Agamben relansează ideea unei uniuni între țările din Sudul Europei, creionată cândva de confratele său Alexandr Kožev, în 1945. Ideea lor ar putea contrabalansa greutatea câștigată treptat de Germania în sânul UE. 
Criza instituţiilor şi a politicii din Europa incită guvernanţii la alegeri prudente, în numele guvernabilităţii. Dar oare nu ar fi mai bine să încercăm noi forme de participare; la nivel naţional şi european; care ar putea răspunde mai bine nevoilor cetăţenilor? 
An de an, UE produce mii de pagini de rapoarte, discursuri şi texte de legi. Toate acestea, presupuse să ducă înainte proiectul european, au un lucru în comun: un limbaj pompos şi ireal demn de un regim dogmatic, deploră un politolog ceh. 
Ultimele cifre ale Eurobarometrului arată clar ceea ce rezultatele electorale sugerează unele după altele: loviţi de criză, europenii nu mai au încredere în UE. După ce a fost salvat euro, trebuie salvată legitimitatea UE, şi dacă este posibil înainte de alegerile din 2014. 
Aplicarea sloganului “mai multă Europă” ar putea ajuta continentul nostru să iasă din criză, dar încă va trebui să creăm europenii. Trebuie să încurajăm educaţia, schimburile culturale şi iniţiativele politice în scopul redobândirii sentimentului destinului comun, pierdut secolul trecut, argumentează jurnalistul francez Olivier Guez. 
Marele câştigător al alegerilor italiene este adeseori calificat drept populist. Dar în Europa, această categorie politică, să zicem cam tulbure, cuprinde personaje destul de diferite, aminteşte istoricul belgian Marnix Beyen. 
Regăsim, în reacţiile elitei europene faţă de criza zonei euro, urmele vechiului spirit dictatorial al unor conducători precum Nicolae Ceauşescu, asigură gânditorul sloven Slavoj Žižek. Aceeaşi neîncredere faţă de democraţie, care odinioară a înfrânat dezvoltarea ţărilor post-comuniste, este astăzi pe cale să câştige teren în Europa. 
Trei ani de criză euro, 2013 bate la uşă şi tot mai aveţi întrebări? Eseistul Hans Magnus Enzensberger e în aceeaşi situaţie. Vehementul critic al birocraţilor de la Bruxelles a ticluit un chestionar – cu întrebări cât se poate de obiective, fireşte. Mult succes! 
Înfiinţată pentru a da o formă politică valorilor comune ale europenilor, Uniunea, cu complicitatea statelor membre, a acumulat putere şi competenţe în detrimentul intereselor popoarelor pe care era presupusă să le apere, denunţă scriitorul irlandez Colm Tóibín. 
Decernarea Premiului Nobel pentru Pace Uniunii Europene a nedumerit multă lume. Şi totuşi, scrie politologul José Ignacio Torreblanca, o recapitulare a lungului "război civil european" început în secolul al XIX-lea ar trebui să fie îndeajuns pentru a justifica aceste onoruri. 
Dacă legitimitatea Uniunii Europene ar fi intactă, europenii ar consimți mai ușor la eforturile care le sunt cerute. Ar putea atunci să spere să-și vadă propriile interese recompensate. 
În Evul Mediu, ca şi astăzi, crizele au fost prielnice apariţiei unor mituri de toate genurile. Aşa cum se considera că ciuma era pricinuită de evrei, se pare că nenorocirile lumii ar fi vina Europei şi a monedei unice. O idee pe care economistul Tomáš Sedlacek încearcă să o contrazică. 
Criza afectează cu siguranţă proiectul comunitar. Dar, călătorind în mijlocul regiunilor martir ale ultimelor războaie, înţelegem care este contribuţia acestuia la nivelul continentului, scrie un jurnalist suedez. Şi dacă dorim să împiedicăm o nouă dispariţie a democraţiei, nu trebuie să ne fie teamă să facem astfel încât cetăţenii să participe la viaţa politică a UE. 
Vechiul continent se confruntă în acelaşi timp cu o criză economică moderată, o gravă criză politică, o criză dramatică a civilizaţiei şi o criză spirituală, poate, aceasta din urmă, mortală, avertizează filosoful polonez Marcin Król. 
Singurul mijloc de a face faţă tulburărilor provocate de criza economică şi politică europeană este crearea unui stat federal puternic, descentralizat şi respectat, asigură scriitorul italian Claudio Magris. 
Cine pledează azi pentru creşterea în importanţă a Europei îşi atrage mânia adepţilor profesionişti ai democraţiei pure, care i se vor opune invocând statul naţional ca model suprem. Dar vrem într-adevăr să trăim într-o super-Austrie?
Nu mizaţi pe liderii UE pentru a ieşi din actuala criză. Viitorul va fi conturat de tinerii pe care i-au uitat, scrie filozoful polonez Jarosław Makowski, în contextul în care Executivul de la Bruxelles caută fonduri pentru a ajuta programul de schimburi studenţeşti să reziste reducerilor bugetare.
Indiferent că este vorba de buget, de politici sau de solidaritate financiară, ideea unei integrări sporite în cadrul Uniunii Europene este la modă. Dar care ar fi forma definitivă a acestei Uniuni mai federale? Nimeni cu ştie cu exactitate şi aceasta este problema.
Există eurosceptici, eurofobi dar și euroforici. Ultimii se regăsesc atât printre intelectuali, cât și printre politicieni și sunt cel puțin la fel de periculoși ca primii, pentru că ei abuzează de UE pe post de Weltanschauung, estimă Die Zeit. 
De la începutul crizei euro, bazinul mediteranean este prezentat doar ca un loc al problemelor. O eroare magistrală, demonstrează politologul german Claus Leggewie, care arată pistele pentru o nouă Europă federală şi întoarsă spre Sud. 
Premierul britanic David Cameron a acceptat un referendum pentru independenţa scoţiană în 2014, dar Spania a exclus un vot similar în Catalonia, pe motiv că este anticonstituţional. Prima este o decizie politic matură, a doua, probabil, va alimenta cererile secesioniste crescânde, argumentează Gideon Rachman. 
Măcar pentru crearea programului pentru studenți, Erasmus și UE tot merită Premiul Nobel pentru Pace, pentru că promovează dragostea transnațională și crearea adevăraților europeni. 
Cu toate aceste planuri de salvare şi tratate de urgenţă negociate în spatele uşilor închise, cetăţenii UE sunt spoliaţi încetul cu încetul de controlul asupra instituţiilor lor, denunţă scriitorul german Hans Magnus Enzensberger, care prezice o viitoare revoltă. 
Liderii europeni elaborează în prezent un nou proiect pentru Uniune, dar dacă vor să evite repetarea respingerii Constituției din 2005, ar putea să consulte modelul sud-african de după apartheid, scriu doi academicieni, unul portughez, altul american. 
La treizeci de ani după ce a fost ales cancelar şi la douăzeci şi doi de ani de la reunificarea Germaniei, Helmut Kohl acceptă să fie sărbătorit drept părinte al unificării germane. În realitate însă – polemizează Wolgang Münchau –, odată cu anexarea pripită a RDG-ului la RFG, el a pregătit terenul pentru criza euro. 
Că este vorba de Charlie Hebdo sau de confratele său german, Titanic, umorul de care dau dovadă în ultima vreme revistele de satiră pare să fie doar un mod de a se vorbi mai mult despre ele decât de a determina societatea să reflecteze. 
Pentru unul dintre intelectualii de top ai Franţei, Europa nu are altă alegere decât să se îndrepte spre un scop simplu: uniunea politică. Altfel euro este sortit să dispară. 
Pentru a face auzită vocea Europei pe scena mondială, responsabilii politici trebuie să adopte un ton mai incisiv şi percutant. Unii tineri miniştri ai Afacerilor Externe, precum polonezul Radoslaw Sikorski sau finlandezul Alexander Stubb, oameni de frondă şi fără scrupule, încearcă să şteargă praful de pe diplomaţia Bătrânului Continent.
Diferitele caractere sociale şi culturale ale europenilor sunt adeseori ignorate. Acest aspect ameninţă inima proiectului european, scrie un sociolog olandez, care consideră că liderii politici ar trebui să angajeze un dialog deschis cu cetăţenii lor. 
Liderii Uniunii Europene şi guverne ale statelor membre sunt ocupaţi cu elaborarea de proiecte privind viitorul UE. Dar aceste fantezii de genul sloganului “mai multă Europă” ignoră un singur lucru: criza reală din zona euro, scrie Charlemagne în The Economist. 
Criza este un moment potrivit pentru examinarea conştiinţelor. Dacă acum ar izbucni un război în Europa, oare cineva ar fi în stare să îşi dea viaţa pentru proiectul comunităţii europene iniţiat de Schuman sau Monnet? 
De luni de zile, grecii şi germanii evocă posibilitatea părăsirii zonei euro de către Atena. Dar această discuţie lasă să se înţeleagă că, în afara monedei unice, nu există deloc UE. O postură care favorizează diviziunea şi dispreţul reciproc, denunţă scriitorul grec Petros Markaris. 
Opoziţia între ţările “virtuoase” din Nordul Europei şi ţările “risipitoare” din Sud a luat turnura unei fracturi între protestanţii austeri şi riguroşi şi catolicii promţi în căutarea iertării păcatelor economice, notează un editorialist italian, fin cunoscător al Vaticanului.
Punere în comun a datoriei? Uniune bancară? Uniune politică? Acestea sunt schimbările evocate ici şi colo pentru a rezolva criza politică şi economică prin care trece Europa. Dar europenii nu par încă pregătiţi să accepte mai multă integrare. - 1 of 5
- next