Cultură & Opinii
-
Patrimoniu
Pietre vechi, afaceri noi
8 februarie 20121Frankfurter Allgemeine Zeitung Frankfurt -
Ungaria
Viktor Orbán n-a rămas tablou
7 februarie 20127SME Bratislava -
Germania
Numiţi-ne nazişti dacă aşa vă place
3 februarie 2012264Die Zeit Hamburg -
27 ianuarie 20123Politiken Copenhaga
-
Criza zonei euro
Salvaţi euro – scăpaţi de Germania
27 ianuarie 2012119The Times Londra -
Criza zonei euro
Ingo Schulze – 10 teze despre criză
27 ianuarie 201224Süddeutsche Zeitung -
26 ianuarie 20127PresseuropLa Stampa, Le Monde, Gazeta Wyborcza & 3 altele
-
25 ianuarie 20121Gazeta Wyborcza Varşovia
-
Internet
Un “drept la uitare” binevenit
25 ianuarie 20127PresseuropLa Repubblica -
Portugalia
Guimarães, cultură pentru a ieși din criză
25 ianuarie 20124El País Madrid -
Internet
ACTA non grata
24 ianuarie 2012PresseuropGazeta Wyborcza -
Cinema
Secretul succesului danez
20 ianuarie 20121Público Lisabona -
Dezbatere
Europa înseamnă pace. Doar atât?
19 ianuarie 201267De Morgen Bruxelles -
13 ianuarie 201225The Guardian Londra
-
Naţionalitate
Cetățenia multiplă, calea viitorului
11 ianuarie 201216The Economist Londra -
10 ianuarie 20121Aftonbladet Stockholm
-
Dezbatere
Traiască piaţa liberă a ideilor
10 ianuarie 20128Financial Times Londra -
9 ianuarie 20127NRC Handelsblad Rotterdam
-
Politica de salvare
Împotriva tuturor regulilor
6 ianuarie 201252Die Zeit Hamburg -
Criza zonei euro
Şi dacă UE va sfârşi ca Iugoslavia?
5 ianuarie 201267Politika Belgrad -
2 ianuarie 2012PresseuropPúblico
-
Întrevedere
George Steiner, o anumită idee a cunoaşterii
30 decembrie 201119Télérama Paris -
Literatură
2011 – Anul traducătorului
28 decembrie 20114The Observer Londra -
27 decembrie 2011Lidové noviny Praga
-
Întrevedere
Lecţia Europei de Andrzej Stasiuk
26 decembrie 201112Wprost Varşovia -
Criza din zona euro
Islanda este utopia noastră modernă
23 decembrie 201139Público Madrid -
Uniunea Europeană
Să nu ne lăsăm umbrit idealul
20 decembrie 201134El País Madrid -
Internet
Informaţiile publice, o mină de aur
16 decembrie 20113La Stampa Torino -
Dezbatere
Cele şapte păcate ale europenilor (2/2)
15 decembrie 201124Die Zeit Hamburg -
Dezabatere
Cele şapte păcate ale europenilor (1/2)
14 decembrie 201121Die Zeit Hamburg -
Criza din zona euro
Adio dulce suveranitate…
8 decembrie 201117El País Madrid -
8 decembrie 2011PresseuropThe Wall Street Journal Europe
-
Europeanul săptămânii
Ciber-revoluţionarul din piaţa Tahrir
6 decembrie 20111Fokus Stockholm -
2 decembrie 201113Der Spiegel Hamburg
-
Uniunea Europeană
Daţi democraţiei o şansă
1 decembrie 201130The Guardian Londra -
Criza din zona euro
Principiul de panică în plină acţiune
30 noiembrie 201114Berliner Zeitung Berlin -
Uniunea Europeană
Viaţa într-un “economic” roz somon
29 noiembrie 201112De Morgen Bruxelles -
Extrema dreaptă
Internaţionala închiderii în sine
29 noiembrie 201117Aftonbladet Stockholm -
Societate
Criza ne dezbină
29 noiembrie 20117The Irish Times Dublin -
28 noiembrie 20114Expressen Stockholm
-
25 noiembrie 20113The Guardian Londra
-
Cine se teme de Germania? / 5
Simpatica noastră familie
25 noiembrie 201119Die Zeit Hamburg -
Cine se teme de Germania ? / 3
Noi, tehnocraţii cu Goethe sub braţ
23 noiembrie 201115Der Spiegel Hamburg -
Uniunea Europeană
O revoluţie venită de sus
23 noiembrie 20115Libération Paris -
Cine se teme de Germania ? / 2
“Acum vorbim germană”
22 noiembrie 20119Berliner Zeitung Berlin -
Criza zonei euro
Ce au făcut olandezii pentru noi?
18 noiembrie 201113De Volkskrant Amsterdam -
17 noiembrie 20118Hospodářské noviny Praga
-
Dezbatere
În apărarea tehnocraţior
17 noiembrie 201110The Guardian Londra -
Dezbatere
Criza şi cele trei Europe
14 noiembrie 20119România liberă Bucureşti -
Criza datoriei publice
Europa împotriva poporului?
11 noiembrie 201123The Economist Londra
Pentru că Grecia îşi amenajează artificial monumentele antice în scopuri turistice, iubitorii moştenirii culturale greceşti sună alarma. Totuși ţara face ceea ce face tot restul Europei. 
Afirmarea valorilor naţionale maghiare se află în inima proiectului politic al primului ministru. De la începutul anului, această ambiţie este ilustrată în cincisprezece tablouri, comandate special pentru o expoziţie la castelul Buda.
A devenit un lucru aproape automat: de fiecare dată când apar polemici legate de modul în care Berlinul încearcă să îşi impună punctele de vedere pentru soluţionarea crizei datoriilor, germanilor li se aduce aminte de trecutul lor nazist. Care ar fi modul de reacţie? Publicaţia Die Zeit propune câteva răspunsuri. 
Este posibil să se însceneze manifestul radical al ucigaşului din Oslo şi Utøya? Proiectul unui teatru din Copenhaga a stârnit proteste puternice în Norvegia şi Danemarca. Şi totuşi a auzi aceste idei este vital pentru o mai bună înţelegere a vremurilor noastre, se apără directorul teatrului, Christian Lollike. 
Prin faptul că persistă în a impune austeritatea fiscală partenerilor săi din zona euro, în timp ce, cu încăpăţânare, refuză să acorde Băncii Centrale Europene (BCE) un rol mai însemnat și, de asemenea, să sprijine mai hotărât datoriile naţionale, Germania este mai mult un obstacol, decât un ajutor, în susţinerea monedei unice europene – menţionează Antole Kaletsky. 
Iată nebunia care a devenit un fapt de la sine înţeles, un dat: de ani de zile societatea este jefuită, iar democraţia este ruinată. Scriitorul german Ingo Schulze s-a săturat. Zece motive pentru ane lua pe noi înşine din nou în serios. 
Anunţul guvernului, cum că ar fi pe punctul de a semna tratatul anti-piraterie ACTA, a provocat proteste masive, dar paşnice, în Polonia. Câteva mii de tineri au organizat un miting, marţi, în Varşovia. Antropologul specializat în Internet, Piotr Cichocki, explică de ce. 
Fostă zonă a industriei textile, mizează pe statutul de capitală europeană a culturii pentru a ieşi din criza în care a fost aruncată din cauza închiderii vechilor fabrici, de acum mai bine de 20 de ani. 
În timp ce cea mai mare parte a ţărilor taie din bugetul culturii din cauza austerităţii, industria de film daneză a devenit una dintre cele mai importante din Europa datorită unei politici voluntariste a subvenţiilor şi a investiţiilor în tineri. 
Liderii europeni nu ezită să folosească spectrul războiului pentru a-şi justifica politicile lor de salvare a monedei euro. Dar acest argument nu mai funcţionează, observă filozoful olandez Paul Scheffer. Sprijinul cetăţenilor trebuie să fie câştigat cu argumente adevărate. 
Deşi majoritatea scoţienilor nu sunt favorabili ideii unei rupturi pe deplin de Marea Britanie, ei sunt totuşi încântaţi în general de perspectiva unei forme de autonomii care să includă capacitatea de a-şi ridica propriile impozite. Englezii reticenţi ar trebui să accepte acest lucru, susţine Simon Jenkins. 
Într-o lume amestecată din punct de vedere rasial şi mondializată, a avea mai multe identităţi este un lucru normal. Iată de ce statele ar trebui să permită mai uşor accesul la naţionalitate şi să garanteze dreptul de vot, consideră The Economist. 
Rasist sau nu? Ultimul film al lui Ruben Östlund a suscitat o polemică aprigă în Suedia. Întrucât protagoniştii săi, negri săraci şi albi din clasa de mijloc, se joacă cu prejudecăţile publicului pentru a le pune mai bine la încercare. 
În timp ce criza financiară continuă să facă pagube în Vest, ideologia dominantă a liberalismului triumfător al pieţei libere intră în colaps. Dar ce tendinţe politice noi apar şi ce se va întâmpla? se întreabă Gideon Rachman. 
Uniunea a intrat oare într-o fază terminală? Într-un eseu, jurnalistul şi istoricul olandez Geert Mak consideră că, până în 2012, ea va trebui să-şi aleagă calea politică care să o scoată din logica banilor. Sau îşi va pierde locul în lume. 
Cine greşeşte, trebuie să suporte consecinţele. Această lege fundamentală a economiei de piaţă a fost călcată în picioare timp de 5 ani de criză. Politicienii trebuie să aleagă între bunăstare şi morală, scrie Die Zeit. 
Văzută de la Belgrad, Zagreb sau Sarajevo, criza economică şi instituţională prin care trece Uniunea are un aer de "déjà vu". Cel al anilor anteriori dezmembrării federaţiei fondate de către Tito, observă ziarul sârb Politika. 
Literatură, filozofie, ştiinţe: astăzi, instrumentele noastre de înţelegere a lumii se dezvoltă separat, regretă acest cunoscut intelectual şi umanist. Şi totuşi cultura este ceea ce ne salvează, în special în Europa. 
Cu succesul mondial al lui Stieg Larsson şi Haruki Murakami, breasla traducerii nu a cunoscut un astfel de avânt de mai mult de o generaţie. Dar se va atinge oare vreodată această piatră filosofală, şi anume fidelitatea perfectă faţă de original? 
Au publicat operele lui Václav Havel şi ale tuturor scriitorilor cehoslovaci care au fost interzişi în timpul regimului comunist. Acum 40 de ani, Zdena şi Josef Škvorecký au creat la Toronto una din editurile cele mai importante pentru mişcarea de rezistenţă din Europa de Est. 
De ce germanilor şi polonezilor le este greu să se înţeleagă? Cum poţi să recunoşti un polonez? Cum poate fi ajutată Germania să domine UE? Inclasabilul scriitor polonez ne dă câteva idei.
Respingând prin referendum salvarea băncilor şi rambursarea datoriei externe a ţării, islandezii au arătat că este posibil să scape de legile capitalismului şi să-şi ia în mâini destinul, se bucură un istoric spaniol. 
Construcţia europeană a permis Vechiului Continent să recâştige o anumită prosperitate, dar în schimbul unei părţi din sufletul său, regretă filosoful spaniol Rafael Argullol. Nu este prea târziu pentru a afirma valorile care îi fac puterea, dar trebuie să o facem repede. 
Încurajată de Bruxelles, publicarea pe Internet a informaţiilor publice ar putea da naştere unei multitudini de aplicaţii utile cetăţenilor şi societăţii. Consecinţele economice sunt estimate la nu mai puţin de 40 de miliarde de euro pe an. 
Conducătorilor politici le place să fluture cu gesturi largi flamura conştiinţei comunitare. Dar fiecare ţară se face vinovată de o slăbiciune de caracter care contrazice discursurile şi dăunează UE. Continuarea inventarierii păcatelor de către Die Zeit. 
Conducătorilor politici le place să fluture cu gesturi largi flamura conştiinţei comunitare. Dar, fiecare ţară se face vinovată de o slăbiciune de caracter care contrazice discursurile şi dăunează UE. Die Zeit prezintă tipologia acţiunilor noastre greşite. 
Dacă va fi aprobată de cele Douăzeci și Șapte, uniunea fiscală propusă de Angela Merkel și Nicolas Sarkozy va fi o nouă etapă decisivă spre federalismul european. Dar este toată lumea gată să plătească prețul pentru asta: renunțarea la autonomia bugetară a statelor?
Dacă Mubarak nu a reuşit să izoleze revoluţionarii egipteni de restul lumii, în ianuarie trecut, aceasta s-a întâmplat din cauza unui student suedez teoretician al ciber-activismului: Christopher Kullenberg, care a fost numit de curând suedezul anului, de săptămânlul Fokus. Portret. 
Gata. Filosoful Jürgen Habermas şi-a părăsit biroul lui pentru a salva ideea de Europa, de a o salva de liderii politici şi de puterea obscură a pieţelor. 
Se transformă UE într-un imperiu condus de Germania? Pentru socialistul german Ulrich Becks, ar trebui să profităm de această mult răspândită şi mult discutată teamă de a stabili o nouă organizare a Uniunii, bazată pe o comunitate reală a cetăţenilor. 
Temeri, anxietate, frica de Apocalipsă: pentru futurologul Matthias Horx, omul nu este ghidat de fapte, ci de starea lui de spirit. Precept care se aplică de asemenea la criza monedei euro. 
Din cauza crizei, puterea se concentrează tot mai mult la Bruxelles. Pentru că acolo se găsesc instituţiile europene dar şi mijloacele de comunicare cele mai puternice, deseori economice şi anglo-saxone, care dau tonul politicii în statele membre, remarcă un editorialist belgian. 
O nouă Europă riscă să apară în umbra crizei. O Europă unde domneşte descurajarea, naţionalismul politic, islamofobia şi lipsa de încredere în politicieni. Ameninţări mai grave decât cele aduse de cifrele datoriei, consideră Aftonbladet. 
Datoriile şi austeritatea reprezintă o nouă realitate pentru cei mai mulţi europeni. Însă, pentru alţii, o astfel de situaţie constituie o oportunitate de a o obţine profit rapid. Într-un astfel de context, cum mai putem vorbi de naţiuni sau de societate?, se întreabă editorialistul irlandez John Waters. 
Evenimentul este aproape confidenţial, dar Atena găzduieşte până în decembrie a treia sa bienală de artă. Într-o ţară destabilizată de criză, expoziţia este locul unde se poate simţi cel mai bine caracterul urgent al momentului, crede o jurnalistă suedeză. 
Este un graffiti lăsat de o formaţie punk din anii 1970 în Londra la fel de valoros pentru omenire ca arta preistorică dintr-o grotă? Este ceea ce crede un arheolog britanic, văzând pe aceşti pereţi sfârşitul credinţei în “progresul uman” început de strămoşii noştri. 
Părinţi stricţi, copii renegaţi şi dragoste cu năbădăi: aceasta este familia Europa. Şi pentru jurnalistul de la Die Zeit care îi schiţează portretul, ea trebuie să-şi apere modelul său istoric de solidaritate. 
Nu este foarte clar ce înseamnă leadershipul Germaniei în UE – germanilor le este chiar cel mai neclar. Un editorialist de la Spiegel Online caută răspunsul în două cărţi despre sufletul pierdut şi geniul ţării. 
Schimbările politice din Grecia, Italia şi Spania sunt o dovadă că liderii europeni au răsturnat echilibrul puterilor dintre societate şi stat, dintre economie şi politică, iar acum nu mai ştim unde este locul cetăţenilor, consideră filozoful francez Etienne Balibar. 
“Europa vorbeşte germană”, trâmbiţează parlamentarul german Volker Kauder. – Nu trebuie să exageraţi, avertizează Berliner Zeitung. O uniune de democraţii libere arată altfel. 
În contextul crizei actuale, olandezii au tendinţa de a da lecţii cetăţenilor din ţările cu performanţe slabe, precum Grecia şi Italia. Dar cum spectrul recesiunii se apropie, ar trebui să ţină cont de faptul că prosperitatea de care beneficiază acum nu se datorează chiar virtuţii lor. 
Nimic nu uneşte mai mult decât un duşman comun. Dar această zicală a secolului al nouăsprezecelea este puţin adaptată la criza actuală. Numai schimbându-şi relaţia lor cu puterile europenii se vor putea uni şi ieşi din criză, consideră un editorialist ceh. 
Numirea lui Lucas Papademos şi a lui Mario Monti ca şefi ai guvernelor tehnocrate din Grecia şi Italia a făcut să curgă multă cerneală. Dar, în restul continentului, experţii au jucat adesea un rol pozitiv în politică pe timp de criză, subliniază un jurnalist al The Guardian
UE ar putea în curând să fie divizată între cei performanţi, cei şchiopi şi cei întârziaţi, se nelinişteşte politologul român Alina Mungiu-Pippidi. Şi să nu contăm pe o identitate europeană artificială pentru a-i uni pe toţi. 
Eforturile de a salva euro nu pot funcționa împotriva voinței alegătorilor la infinit, scrie Charlemagne în The Economist.